Tot ce trebuie să știi despre vaccinurile gripale

Sezonul 2019-2020

Notă: Informațiile din acest articol sunt extrase din prospectele oficiale sau ghiduri internaționale privind vaccinarea antigripală. Articolul estel gândit pentru vaccinarea adulților și copiilor fără probleme majore de sănătate. Dacă aveți o situație medicală specifică consultați prospectul vaccinurilor și medicul curant.

Dacă sunt întrebări care credeți că merită incluse în acest articol, vă rog să ni le sugerați în grupul Vaccinuri și Vacinare

Puteți susține astfel de articole și inițiative pentru susținerea educației privind sănătatea publică donând prin Patreon pentru proiectele grupului.

Dacă acest articol mi-a răspuns la o întrebare, ce fac cu el?

Îl trimiteți mai departe cunoscuților și necunoscuților prin email, Facebook, Twitter, Whatsapp, Instagram etc. 

1. De ce e nevoie de un vaccin gripal nou în fiecare an?

Virusul gripal este printre cele virusurile cele mai mutagene (cu capacitate de modificare genetică). Această deosebită capacitate de mutație a virusului gripal se datorează faptului că îi lipsește un mecanism de corecție a multiplicării, astfel încât la fiecare multiplicare virală există riscul apariției unei tulpini diferite de sursă.

An de an, chiar și în timpul sezonului gripal, apar noi și noi forme de virusuri gripale ce pot infecta o persoană.

2. Cum se decid tulpinile ce sunt incluse în vaccinurile gripale?

De-a lungul anului, mutația virusurilor gripale este monitorizată atent și se fac apoi modele statistice prin care se poate prezice ce tipuri de virusuri gripale vor circula într-o anumită emisferă. Pe baza acestor predicții, Organizația Mondială a Sănătății specifică producătorilor de vaccinuri gripale ce tulpini trebuie să conțină vaccinurile din anul respectiv.

3. Ce virusuri gripale vor circula sezonul acesta?

Conform recomandării OMS, tuplinile incluse în vaccinurile gripale pentru sezonul 2019-2020 sunt:

  • A/Brisbane/02/2018 (H1N1) pdm09
  • A/Kansas/14/2017 (H3N2)
  • B/Colorado/06/2017-like virus (B/Victoria/2/87 lineage);
  • B/Phuket/3073/2013-like virus (B/Yamagata/16/88 lineage)

4. Există tulpini virale specifice României?

Nu, în general nu există virusuri specifice vreunei țări, virusurile nu știu ce sunt granițele. Vaccinurile gripale se construiesc pe modele statistice care se referă la emisferele Pământului (nordică și sudică). Astfel, în luna februarie a fiecărui an Organizația Mondială a Sănătății încheie procesul de simulare a circulației tulpinilor gripale și oferă recomandările pentru emisfera nordică.

5. Ce vaccinuri gripale există în România?

Există mai multe variante de vaccinuri gripale, dar nu toate sunt disponibile în România. În prezent pe piața din România se găsesc următoarele:

  • Vaxigrip Tetra (injectabil) – se administrează copiilor începând de la 6 luni și adulților
  • Influvac Tetra (injectabil) – se administrează copiilor începând de la 3 ani și adulților
  • Fluenz Tetra (spray nazal) – se administrează doar copiilor între 2-18 ani

Pentru copii sub 6 luni protecția poate fi oferită doar prin vaccinarea părinților, fraților, rudelor apropiate și persoanelor apropiate cu care intră în contact. 

Puteți accesa prospectele sau rezumatul caracteristicilor produsului aferent fiecărui vaccin dând clic pe denumirea vaccinului mai sus.

6. Cui îi sunt recomandate vaccinurile gripale?

Persoanele pentru care se recomandă vaccinarea conform Organizației Mondiale a Sănătății: 

• femeilor însărcinate în orice etapă a sarcinii;

• copiilor cu vârsta între 6 luni şi 5 ani;

• persoanelor în vârstă (peste 65 de ani);

• persoanelor care suferă de afecţiuni medicale cronice şi persoanelor care suferă de afecţiuni

imunosupresive;

• personalului medical.

https://www.who.int/influenza/vaccines/use/en/

Recomandarea OMS nu exclude vaccinarea adulților și copiilor sănătoși atât pentru asigurarea imunității proprii cât și protejarea comunității. 

7. E adevărat că vaccinul gripal slăbește imunitatea?

Nu, niciun vaccin nu slăbește imunitatea. Vaccinul introduce ȋn organism un virus inactivat sau atenuat. Organismul, la ȋntâlnirea patogenului, ȋncepe să producă anticorpi pentru a-l elimina. Acesta este modul ȋn care funcționează sistemul imunitar la o persoană sănătoasă indiferent de tipul patogenului.

O imunitate slăbită nu poate lupta eficient ȋmpotriva patogenilor, nu poate produce anticorpi suficient de repede pentru a proteja organismul. Imunitate slăbită au persoanele cu HIV/ SIDA, persoanele ce au făcut un transplant și urmează tratament imunosupresor precum și persoanele ce fac tratament pentru cancer (chimioterapie sau radioterapie). 

Alergiile, diabetul sau alte boli metabolice nu sunt considerate boli cu slăbire imunitară. Persoanelor cu boli cronice le este general recomandat vaccinul gripal. 

8, Care e diferența dintre gripă și răceală?

SimptomeRăcealăGripă
DebutGradualAbrupt
FebrăRarFrecvent, durează pâna la 4 zile.
Dureri musculareUșoareComune; de obicei severe
FrisoaneNeobișnuitComune
Oboseală, slăbiciuneCâteodatăFrecvent
StrănutFrecventCâteodată
Dureri ȋn piept, tuseUșoare spre moderateComune; de obicei severe
RinoreeComunCâteodată
Durere de gâtComunCâteodată
Dureri de capRareComune

9. Cât de eficiente sunt vaccinurile gripale?

Eficiența vaccinurilor poate varia de la an la an. Eficienţa acestora depinde de tulpinile virale ce vor circula ȋn sezonul curent. Acoperirea vaccinală  în rândul populației generale este un alt element important care contribuie la asigurarea eficienței vaccinurilor.

Statistic, eficiența vaccinurilor gripale variază între 10% și 60%. Aceasta nu este o cifră fixă ci variază în funcție de tulpina specifică la care ne referim. De exemplu o tulpină tip B poate fi corect identificată și atunci vaccinul protejează foarte bine. În același timp o tulpină tip A poate să fie incorect identificată și atunci protecția scade.

10. Sunt vaccinurile injectabile mai eficiente decât cele nazale?

Pentru copiii cu vârste ȋntre 2 și 18 ani studiile au arătat că nu există nicio diferenţă de eficacitate ȋntre vaccinurile injectabile și cele intranazale, pentru această categorie de vârstă se poate folosi orice formă de vaccin. 

Experienta sistemului medical englez cu vaccinul intranazal este descrisă aici: http://vk.ovg.ox.ac.uk/vk/nasal-flu-vaccine

Evaluarile CDC privind eficienta tuturor vaccinurilor gripale sunt disponibile aici: https://www.cdc.gov/flu/vaccines-work/2018-2019.html

Conform recomandărilor medicale în vigoare în România și în spațiul european în cazul adulților, studiile au demonstrat că vaccinurile intranazale au o eficiență mai scăzută faţă de vaccinurile injectabile, deci la categoria de vârstă 18 ani+ se recomandă doar vaccinurile injectabile.

11. Ce să alegem între vaccinurile gripale disponibile?

Cu condiția respectării recomandărilor de vârstă, orice vaccin gripal este util atât pentru adulți, cât și pentru copii. Nu există o prioritizare, un producător semnificativ mai bun decât altul sau vreun vaccin semnificativ mai bun decât altul.

Singura diferențiere valabilă pentru prima dată în sezonul 2019-2020 este modul de administrare al vaccinului Fluenz Tetra – intranazal.

12. Să aștept vaccinarea la medicul de familie?

Dacă nu vă ȋncadraţi ȋn categoriile de risc prezentate mai sus, nu veţi beneficia de vaccinare antigripală gratuită la medicul de familie, deci va trebui să ȋl achiziționați din farmacie.

De asemenea, deși copiii de la 6 luni în sus fac parte din grupele de vaccinare recomandate de OMS, vaccinarea lor nu este asigurată gratuit de către stat.

13. Dacă sunt însărcinată pot să mă vaccinez?

Da, vaccinul gripal este recomandat ȋn sarcină, atât pentru protecţia mamei, cât și a fătului. Mama va face obligatoriu vaccinul injectabil, vaccinurile cu virus viu atenuat (precum cel intranazal) fiind interzise ȋn sarcină.

Vaccinul gripal este recomandat în sarcină indiferent de trimestrul sarcinii

https://www.cdc.gov/flu/highrisk/pregnant.htm

14. E posibil să mă vaccinez și să nu fiu protejat de gripă?

Similar oricărui alt vaccin, este posibil ca vaccinarea cu vaccin gripal să nu ofere protecție tuturor persoanelor vaccinate. În cazul pacienților cu probleme de imunitate, nivelul anticorpilor generați în urma vaccinării poate fi insuficient. 

În ceea ce privește protecția pasivă, nu vor fi protejați absolut toți sugarii cu vârsta sub 6 luni, născuți de mame vaccinate în timpul sarcinii.

15. E posibil să fac gripă datorită vaccinării gripale?

Unele persoane raportează reacții la vaccinarea gripală.

Cele mai comune reacții adverse raportate sunt durere locală, înroșire, sensibilitate și umflare a zonei unde a fost administrat vaccinul. Mai pot apărea febră scăzută, dureri de cap sau dureri musculare.

Dacă apar aceste reacții de obicei încep curând după vaccinare și durează 1-2 zile

Sursa

16. Pot sa fac copilului de peste 6 luni vaccin gripal?

Da, anumite vaccinuri gripale pot fi administrate ȋncepând cu vârsta de 6 luni. Momentan, ȋn România, singurul vaccin ce poate fi administrat ȋncepând cu aceasta vârstă este Vaxigrip Tetra.

17. Va primi copilul de peste 6 luni vaccin gratuit de la stat?

Copiii de peste 6 luni fac parte din grupele de vârstă recomandate de OMS pentru vaccinare antigripală.

În ciuda acestui fapt, pentru sezonul 2019 – 2020, statul român a achiziționat vaccin Influvac Tetra care se poate administra doar copiilor cu vârstă peste 36 de luni (3 ani). Astfel pentru copiii mai mici de 3 ani sunt două opțiuni disponibile: Vaxigrip Tetra (după 6 luni) și Fluenz Tetra (după 2 ani)

Adăugire: Ministerul Sănătății a cerut 10.000 doze de Vaxigrip Tetra, vaccin care poate fi administrat de la 6 luni.

Pentru sezonul 2019 -2020, singurul vaccin disponibil (cu plată în farmacii) pentru copiii cu vârste între 6 și 36 de luni este Vaxigrip Tetra.

18. Este nevoie de rețetă pentru a cumpăra vaccin gripal?

Din punct de vedere legal, toate vaccinurile sunt produse care se eliberează pe baza rețetei. Din punct de vedere practic, se pot găsi vaccinuri gripale fără rețetă în majoritatea lanțurilor de farmacii.

19. Cât de repede e protejată o persoană vaccinată?

După vaccinare, organismului are nevoie de un interval cuprins între 2 și 3 săptămâni pentru a forma anticorpi ȋn titru protector.  

20. Pot să fac vaccinuri dacă am o boală autoimună?

Da, o persoană ce suferă de o boală autoimună se poate vaccina antigripal atâta vreme cât nu este ȋntr-un puseu al bolii. Există studii care arată că infecția gripală poate provoca boli autoimune precum sindromul Guillain Barre, prin urmare, vaccinul antigripal chiar protejează ȋmpotriva unor boli autoimune.

21. Când se fac vaccinurile gripale în mod normal?

Este recomandat ca vaccinurile gripale să fie administrate ȋn perioada octombrie – decembrie, înaintea începerii sezonului gripal.

22. Care sunt simptomele gripei?

  • Febră peste 38 grade C; 
  • Durere musculară; 
  • Frisoane și transpirații; 
  • Durere de cap; 
  • Tuse uscată, persistentă; 
  • Oboseală și slăbiciune; 
  • Congestie nazală; 
  • Durere de gât. 

23. Am făcut eu o dată un vaccin și apoi am răcit.

Vaccinurile gripale conțin 4 tulpini de virusuri gripale, virusuri care fie sunt inactivate, fie sunt vii atenuate. Vaccinurile gripale nu pot fiziologic să provoace boala pe care o previn. 

Răcelile sunt provocate de alte tipuri de virusuri decât cele gripale, deci un vaccin nu are cum să provoace o boală,mai ales cu un virus inexistent ȋn acel vaccin.

Există de asemenea posibilitatea ca o persoană vaccinată recent să fi fost infectată cu virusul gripal înainte de vaccinare, caz în care vaccinul nu a avut suficient timp pentru a preveni îmbolnăvirea. De asemenea, eficiența vaccinurilor gripale este relativ scăzută, astfel încât protecția nu este completă.

Pe de altă parte, vaccinarea antigripală previne complicații grave chiar dacă nu oprește complet infecția, deci beneficiul vaccinării este real.

24. Cine trebuie să facă două doze de vaccin antigripal?

Orice copil cu vârsta sub 9 ani, aflat la prima vaccinare antigripală. Acest tip de administrare este valabil pentru toate tipurile de vaccin gripal (atât injectabil cât și intranazal). 

25. Cât de repede pot face a doua doză de vaccin gripal dacă copilul are sub 9 ani?

Distanța necesară între două doze de vaccin gripal este de minimum o lună.

26. De ce e nevoie de două doze la prima vaccinare antigripală?

Pentru că este puțin probabil ca un copil mic să fii ȋntâlnit virusul gripal. Astfel, prima doză stimulează sistemul imunitar, iar cea de-a doua doză se comportă ca un rapel care crește eficacitatea vaccinului gripal.

27. Adulții au nevoie de două doze la prima vaccinare antigripală?

Nu, adulții au nevoie de o singura doză de vaccin gripal, chiar dacă sunt la prima vaccinare antigripală.

28. Interacțiuni cu alte vaccinuri

Vaccinurile gripale injectabile pot fi administrate în același timp cu orice alt vaccin dar trebuie administrate în membre diferite.

Vaccinul nazal poate fi administrat în același timp cu orice alt vaccin cu virus viu atenuat (ROR, varicelic) sau vaccin inactivat (hexavalent, pneumococic, tetravalent).

Dacă a fost administrat un vaccin cu virus viu atenuat, vaccinul gripal nazal poate fi administrat după minimum o lună.

29. Care este recomandarea în cazul alergiei la ou?

Recomandările Center for Disease Control (CDC) privind vaccinarea persoanelor cu alergie la ou sunt următoarele: 

  • Persoanele cu un istoric de alergie la ou, care au avut doar reacții ușoare (erupții) după expunerea la ou ar trebui să fie vaccinate antigripal. Orice vaccin licențiat și recomandat, potrivit pentru vârsta persoanei, poate fi folosit. 
  • Persoanele care au avut reacții alergice severe la ou, altele decât erupții: angioedema, probleme de respirație, amețeli sau stări de rău sau care au folosit epinefrină sau altă intervenție medicală pot primi orice vaccin licențiat și recomandat. Vaccinul selectat trebuie administrat într-un cabinet medical (inclusiv spital) sub supravegherea personalului medical capabil să recunoască și să țină sub control potențialele reacții alergice severe. 
  • Doar o reacție alergică severă la un vaccin gripal este o contraindicație pentru a primi un nou vaccin, indiferent de componenta suspectată. 

https://www.cdc.gov/flu/prevent/egg-allergies.htm

Dacă sunteţi alergic la ou, discutaţi cu medicul pentru a lua cea mai bună decizie pentru protecţia dumneavoastră.

30. Pot fi vaccinate femeile care alăptează?

Conform prospectelor, vaccinurile gripale pot fi administrate femeilor care alăptează. 

31. Ce reacții adverse pot apărea?

La vaccinurile injectabile ca reacţii adverse pot apărea:

Adulţi şi vârstnici

Tulburări hematologice şi limfatice 
LimfadenopatieMai puțin frecvente 
Tulburări ale sistemului imunitar 
Hipersensibilitate , reacții alergice, cum sunt eritemul, urticaria , pruritul, pruritul generalizat , dermatita alergică, angioedemulRare 
Tulburări ale sistemului nervos 
CefaleeFoarte frecvente 
AmețealăMai puțin frecvente 
Somnolență, parestezieRare
Tulburări vasculare 
Hiperemie facialMai puțin frecvente 
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale 
DispneeRare
Tulburări gastro-intestinale 
Diaree, greaţăMai puțin frecvente 
Afecţiuni cutanate şi ale țesutului subcutanat 
HiperhidrozăRare
Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv 
MialgieFoarte frecvente 
ArtralgieRare
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare 
Stare generală de rău, Durere la nivelul locului de injectareFoarte frecvente 
Tremor, febrăEritem la nivelul locului de injectare, edem la nivelul locului de injectare, indurație la nivelul locului de injectareFrecvente
FatigabilitateEchimoză la nivelul locului de injectare, prurit la nivelul locului de injectare, căldură la nivelul locului de injectareMai puțin frecvente 
Astenie, boală asemănătoare gripeiSenzație de disconfort la nivelul locului de injectare  Rare

Copii și adolescenți

Tulburări hematologice şi limfatice 
TrombocitopenieMai puțin frecvente 
Tulburări psihice 
Gemete, agitațieMai puțin frecvente 
Tulburări ale sistemului nervos 
CefaleeFoarte frecvente 
AmețealăMai puțin frecvente 
Tulburări gastro-intestinale 
Diaree, vărsături , durere în abdomenul superiorMai puțin frecvente 
Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctivFrecvente
MialgieFoarte frecvente 
ArtralgieMai puțin frecvente 
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare 
Stare generală de rău, tremorDurere la nivelul locului de injectare,  edem la nivelul locului de injectare, eritem la nivelul locului de injectare, indurație la nivelul locului de injectareFoarte frecvente 
FebrăEchimoză la nivelul locului de injectareFrecvente
FatigabilitateCăldură la nivelul locului de injectare, prurit la nivelul locului de injectareMai puțin frecvente 

Copii 6 și 35 de luni

Tulburări ale sistemului imunitar 
HipersensibilitateMai puțin frecvente 
Reacții alergice, cum sunt pruritul generalizat, erupţia papularăRare
Tulburări ale sistemului nervos 
CefaleeFoarte frecvente 
Tulburări gastro-intestinale 
VărsăturiFoarte frecvente 
DiareeMai puțin frecvente 
Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv 
MialgieFoarte frecvente 
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare 
Iritabilitate, pierderea apetitului alimentar, plâns anormal, stare generală de rău, febră, somnolenţă, durere/sensibilitate la nivelul locului de injectare, eritem la nivelul locului de injectareFoarte frecvente 
TremorIndurație la nivelul locului de injectare, edem la nivelul locului de injectare, echimoză la nivelul locului de injectareFrecvente
Erupție la nivelul locului de injectare, prurit la nivelul locului de injectare, boală asemănătoare gripeiRare

La vaccinurile intranazale ca reacţii adverse pot apărea:

Tulburări ale sistemului imunitar  
Reacţii de hipersensibilitate (incluzând edem facial, urticarie şi reacţii anafilactice foarte rare). Mai puțin frecvente 
Tulburări metabolice şi de nutriţie  
Scădere a apetitului alimentar. Foarte frecvente 
Tulburări ale sistemului nervos  
CefaleeFoarte frecvente 
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale 
Congestie nazală/rinoreeFoarte frecvente 
EpistaxisMai puțin frecvente 
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat 
Erupţie cutanată tranzitorie. Mai puțin frecvente 
Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv  
Mialgie. Frecvente
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare  
Stare generală de răuFoarte frecvente 
FebrăFrecvente

32. Unde se poate raporta o reacție adversă?

Inițial orice reacție adversă ar trebui raportată medicului care a efectuat vaccinul

Independent de discuția cu medicul, orice reacție adversă poate fi raportată la Agenția Națională a Medicamentului la adresa: https://adr.anm.ro/yellowcards/reportmediator/

33. Dacă acest articol mi-a răspuns la o întrebare, ce fac cu el?

Îl trimiteți mai departe cunoscuților și necunoscuților prin email, Facebook, Twitter, Whatsapp, Instagram etc.

Întrebări suplimentare:

34. Pot vaccina copilul dacă are muci sau tuse, dar nu are febră?

Da, mucii nu sunt o contraindicație, tusea nu este o contraindicație. Vaccinarea nu se face dacă copilul are febră. Înainte de orice vaccin, medicul va evalua pacientul și își va da acordul pentru vaccinare.

35. Cum se transportă și păstrează vaccinul după ce a fost cumpărat?

Vaccinul se transportă într-o geantă frigorifică. Temperatura ideală de păstrare este între 2 și 8 grade. Vaccinul trebuie păstrat în frigider, pe raft, fără a fi lipit de pereții frigiderului pentru că poate îngheța. Nu se păstrează pe ușă întrucât deschiderea ușii modifică temperatura și poate inactiva vaccinul.

36. Pot transporta vaccinul fără geantă frigorifică?

În mod ideal, nu. Lanțul frigorific se păstrează pentru a asigura calitatea vaccinului la administrare.

În caz de urgență sau transport din farmacie la cabinetul medicului pentru administrare, sau de acasă, din frigider, la medic, vaccinul poate fi dus fără a se păstra lanțul de frig dacă durata de timp este mică (15-20 minute). După scoaterea din frigider și întreruperea lanțului de frig vaccinul trebuie administrat sau aruncat.

37. Ce soluții există pentru păstrarea lanțului de frig?

Geantă frigorifică și pastile de răcire potrivite. Alternativ, se pot folosi orice metode care izolează cutia vaccinului fără a o uda, îngheța sau afecta semnificativ conținul. Pentru controlul temperaturii fără deschiderea genții, se poate folosi un termometru prin bluetooth.

38. Este nevoie de precauții speciale după vaccinarea gripală?

Vaccinarea gripală nu necesită precauții speciale post-administrare. Nu este nevoie de repaus, concediu, evitarea colectivităților. Vaccinarea gripală este o activitate de rutină pentru persoanele care vor să fie protejate și să-i protejeze pe cei din jur. Vaccinarea gripală nu predispune la îmbolnăviri cu alți agenți patogeni și nu scade imunitatea.

39. Medicul meu nu recomandă vaccinarea mea/a copilului. Ce pot face?

Organizația Mondială a Sănătății (vezi întrebarea 6) insistă ca grupele de risc să fie vaccinate cu prioritate în sezonul gripal.

Centrul de Control al Bolilor (CDC) din SUA are o recomandare mai simplă: oricine are peste 6 luni poate să se vaccineze antigripal.

Centrul European de Control al Bolilor (ECDC) menționează pe lângă vaccinarea grupelor de risc și vaccinarea copiilor și adolescenților sănătoși ca strategie de prevenire a epidemiilor gripale.

Puteți spune medicului că vreți să urmați recomandările ECDC și CDC pentru protejarea propriei familii.

Efectele non-specifice ale vaccinurilor și manipularea antivaccinistă

Recent au fost publicate două articole de presă cu titluri senzaționale legate de vaccinare. Agerpress a retras știrea dupa ce a realizat că a difuzat informații inexacte iar  România Liberă doar a modificat titlul. Este de evidențiat faptul că directorul editorial al “România Liberă” este un membru al mișcării antivaccinare din România.

Introducere și  context

Articolele o citau pe Christine Stabell Benn o cercetătoare ce face parte din proiectul Bandim, un sistem de monitorizare a indicatorilor de sănătate publică din Guinea Bissau. Una din principalele contribuții ale proiectului Bandim îl reprezintă  evidențierea efectelor non-specifice ale vaccinurilor.

Ce sunt efectele non-specifice ale vaccinurilor?

Pe scurt, un efect specific al vaccinurilor este reprezentat de impactul lor direct: scăderea bolilor pentru care se adresează (morbiditatea) și . scăderea  mortalității (numărului de decese) pentru respectivele boli. Un efect specific al vaccinului anti-variolic este eradicarea variolei. În viitor vom asista la eradicarea poliomielitei, un alt efect specific al vaccinării antipoliomielitice

Efectele non-specifice sunt efectele indirecte ale vaccinurilor. De exemplu, scad mortalitatea generală și impactul asupra sistemului medical. Pentru că scad numărul de cazuri și decese, mai mulți dintre cei vaccinați în copilărie ajung la vârstă adultă. Pentru că mai mulți adulți contribuie în economie, o ajută să crească. Pentru că vaccinurile reduc costurile sistemelor medicale, acestea pot investi în tratamente mai complexe.

Care este controversa privind efectele non-specifice?

E important de înțeles că niciunul dintre cercetătorii implicați în dezbaterea științifică privind efectele non-specifice nu dispută următoarele afirmații, oricâte titluri panicarde inventează antivaxerii:

  1. Vaccinarea salvează vieți
  2. Vaccinarea are efecte non-specifice pozitive – acestea includ scăderea riscului de dezvoltare a alergiilor, scăderea riscului de deces infantil subit
  3. Vaccinurile trebuie să ajungă la cât mai mulți copii (și adulți) pentru a preveni decese, spitalizări sau cazuri de boală
  4. Vaccinurile vii atenuate (BCG, rujeolic, poliomielitic oral, variolic) au efecte non-specifice pozitive ce includ protecția împotriva a numeroase alte boli.

Studiile menționate în articolele de presă vin cu o a cincea premisă care este cea dezbătută intens:

Datele rezultate din proiectul Bandim arată o corelație (dar nu o cauzalitate și nici un mecanism fiziologic) între administrarea unui vaccin inactivat ce nu se mai foloseste în România (DTwP -diftero tetanic – pertusis celular) și efecte non-specifice care includ decesul de la boli ce nu au legătură cu vaccinarea. Practic, vaccinul oferă protecția standard împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive. Asta e normal.

Dar, datele Bandim ridică ipoteza unor efecte non-specifice negative, folosind ca argument faptul că în datele lor, bolile pe care vaccinurile nu le țintesc direct par să afecteze mai tare copiii vaccinați decât pe cei nevaccinați.

Cercetătorii menționați în articol spun că există o asociere negativă între vaccinare și aceste decese, respectiv că mai puțini dintre cei nevaccinați sunt afectați de bolile care bântuie Guinea Bissau (malarie, malnutriție, boli diareice, etc.)

Există și efecte indirecte foarte pozitive.

Cercetând celelalte vaccinuri (BCG, OPV, rujeolic și variolic) echipa Bandim a relevat și efecte non-specifice pozitive ale vaccinurilor vii atenuate. Acestea includ reducerea dramatică a mortalității din toate cauzele. Practic, un vaccin viu atenuat este o metodă de protecție care nu doar că previne boala țintită ci întărește sistemul imunitar în mod semnificativ, dându-i capacitatea de a rezista foarte bine unor alte infecții.

De asemenea, cercetarea Bandim arată căun vaccin viu atenuat administrat după un vaccin inactivat elimină practic toate ipoteticele efectele negative ale vaccinului inactivat. După – înseamnă aici – chiar și la o lună distanță.

Există o istorie complexă a acestor afirmații făcute de echipa Bandim. Proiectul a fost început în 1978 și primele date au fost publicate în anii 2000. Dezbaterea vine de la faptul că studiile Bandim nu au putut fi confirmate de către alte echipe. Foarte des, între echipe de cercetători ”rivale” există dispute privind metodologia folosită. Echipa Bandim acuză metodologia din studiile de confirmare ca fiind incorectă. În același timp, multiple echipe de cercetători neagă această afirmație.

Discuțiile privind efectele non-specifice și metodologia folosită durează de multă vreme. Din 2000, de la prima publicare a concluziilor Bandim subiectul a devenit extrem de interesant pentru cercetători. Dar de ce durează atât de mult discuția?

Pentru că știința nu se mișcă repede, mai întâi se emite o ipoteză care apoi trebuie verificată și confirmată prin seturi ample de date. Asta este bine în unele cazuri (toată lumea pricepe că pământul e rotund iar demonstrația a fost făcută de vechii greci încă din atichitate). De asemenea e posibil să fie și dificil pentru cei ce încearcă să dovedească un lucru nou (descoperitorul Helicobacter Pylori a trecut prin multe încercări până a dovedit fără tăgadă că e posibil ca o bacterie să trăiască în mediul acid gastric).

Însă după ce concluzia este validată, paradigma se schimbă, ghidurile se modifică și toată lumea află lucruri noi. Așa ar trebui să se întâmple în mod obișnuit insă există și excepții când o parte din corpul medical nu se adaptează la noile recomandări, păstrând în practica curentă atitudini neactualizate.

Care este concluzia științifică astăzi?

Studiile inițiale au fost analizate și  s-a concluzionat că nu sunt suficiente așa că s-au constituit grupuri de experți care să analizeze ipoteza. Iată unul, al doilea, al treilea, al patrulea și mai sunt câteva.

Pentru că discuția privind metodologia este foarte tehnică și trebuie făcută o analiză complexă s-a înființat în interiorul comitetului de experți SAGE al OMS un grup  (care o includea și pe Christine Stabell Benn) care a avut ca și obiectiv să emită o recomandare în acest sens. În 2014, comitetul SAGE a ajuns la concluzia că datele privind efectele non-specifice negative ale DTP nu sunt convingătoare și nu e nevoie de o schimbare în programul de vaccinare recomandat de OMS. Raportul final se poate citi aici, pag 233-234.

Comitetul SAGE a validat însă efectele non-specifice pozitive ale vaccinurilor vii atenuate (studiile care au replicat cercetarea Bandim au confirmat această componentă)

Trebuie ținut minte că nu e suficient să prezinți o ipoteză interesantă, să faci declarații bombastice și dacă lumea îți apreciază ideea, ai câștigat. Știința nu e politică. Știința este dictatură. Dictatura dovezilor. Deci, când un comitet de experți îți numește ipoteza neconvingătoare, te resemnezi sau vii cu date mai bune. Au apărut date mai bune? Nu!

De ce nu au fost datele privind DTP convingătoare?

Motivele pentru care datele nu sunt convingătoare pentru experți sunt multe, dar există câteva slăbiciuni fundamentale:

Efectul negativ pare mai puternic la fete – deși știm că există boli care au predilecție pentru un sex sau altul, diferența observată în studii este atât de semnificativă încât devine puțin plauzibilă. Plus că bolile ce cauzează mortalitate în țările subdezvoltate nu au în mod normal aceste variații în a ținti un sex sau altul. Ucid fără discriminare.

Efectele nu sunt observate în alte țări de către alte echipe. Deși în teorie cercetătorii sunt complet imparțiali, sunt și ei oameni și pot face greșeli. Atât intenționate cât și neintenționate. Decizia de a folosi un protocol sau altul și a include sau exclude elemente din el poate duce la concluzii cu repercusiuni asupra întregului studiu. Mai mult, situația epidemiologică locală nu poate fi comparată cu alte regiuni în special din țările europene.

Concluzii și ce putem face

1. În primul rând, studiile controversate sunt făcute pe vaccinuri care nu mai sunt parte din Programul Național de Vaccinare. Deci indiferent dacă ipoteza este reală sau nu, impactul pe programul național este nul. Concluziile acestor studii sunt interesante doar pentru a înțelege ce întrebări își pun oamenii care se ocupă cu sănătatea publică la nivel global.

2.Toate vaccinurile sunt considerate de către toate părțile implicate în discuții sigure, și eficiente în prevenirea bolilor. Asta este dincolo de orice îndoială (dovezile dictează și aici) și nu se va schimba datorită unor ipoteze insuficient fundamentate.

3. Vaccinurile vii atenuate au un efect mai bun asupra sistemului imunitar decât cele inactivate. Ceea ce deja se cunoștea. Un virus folosit in vaccinurile vii atenuate simulează infecția mai bine decât un virus din vaccinurile inactivate. Oferă protecție de mai lungă durată folosind mai puține doze de rapel. De exemplu, vacinurile ROR și varicelic sunt considerate ”schemă completă” după 2 doze. Pentru protecția impotriva difteriei, tetanosului și pertusisului este nevoie de multiple doze în copilărie si apoi rapel la fiecare 10 ani.

4. Vaccinurile vii atenuate protejează foarte bine împotriva ”mortalității din orice cauze”. Un copil vaccinat complet până la 12 luni este mai în siguranță decât unul care a făcut doar vaccinuri la naștere sau doar câteva vaccinuri din schemă sau unul care a amânat anumite vaccinuri. Este în siguranță nu doar împotriva bolilor pe care le vizează vaccinul dar și împotriva altor infecții cu potențial letal sau cu risc de spitalizare.

5. Dacă vreți să minimizați riscul, să beneficiați de protecție maximă și să neutralizați orice efecte negative ipotetice, singura opțiune fezabilă este adăugarea unui vaccin viu atenuat în schema de vaccinare a copilului (după 2 luni).Cum România nu o va face prea curând, cei care își permit pot cumpăra și administra unul din cele două vaccinuri rotavirale orale disponibile pe piață (Rotarix sau Rotateq). De asemenea e de reținut că vaccinul BCG făcut la naștere este unul dintre cele cu efectele non-specifice pozitive.

6. Râdeți de antivaxerii care vă prezintă cercetarea grupului Bandim ca pe ceva negativ. Datele de acolo confirmă ceea ce ei nu vor să accepte: vaccinarea este sigură, eficientă și eficace. Și pe deasupra previne decese, previne infecții și asigură supraviețuire a milioane de copii în fiecare an.

Vaccinul rujeolic funcționează?

În vârful epidemiei de rujeolă, după 30 de decese inutile și absurde e normal să ne întrebăm dacă vaccinurile chiar funcționează. După ce se vor rezolva și crizele de vaccin, vor avea încredere părinții să își vaccineze copii? Pot avea încredere în vaccinurile oferite de stat?

Notă: în România și în restul lumii s-a folosit inițial vaccin rujeolic monovalent, apoi s-a trecut la vaccin combinat precum ROR. Din acest motiv este menționată specific în grafice introducerea ROR.

Ca să înțelegem eficiența cunoscută a vaccinului e bine să vedem niste date istorice. Și nu doar de la noi ca nu suntem singuri pe lume.

Dar pentru a avea informația importantă în fața ochiilor iată numărul de cazuri de rujeolă din România 1960 până în 2016.  Datele oficiale ale CNSCBT.

Numărul de cazuri de rujeolă 1960 - 2016.
Numărul de cazuri de rujeolă 1960 – 2016. Date oficiale ale Centrului Național de Supraveghere și Control a Bolilor Infecțioase

Suplimentar, iată datele de acoperire vaccinală din România în ultimii ani.

Acoperirea vaccinală ROR, 2005 - 2016.
Acoperirea vaccinală ROR, 2005 – 2016. Date obtinute de la Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile

E foarte important ca în contextul epidemiei să înțelegem corect graficele. Cel cu numărul de cazuri se explică singur. După introducerea vaccinării, numărul de cazuri cade dramatic. Nu suficient însă, până nu se introduce doza 2, care crește eficiența vaccinării și scade și mai mult numărul de cazuri din epidemii. Din 2004 s-a introdus vaccinul trivalent ROR.

Graficul cu acoperirea vaccinală arată scăderea constantă a numărului celor vaccinați în fiecare an. Aceste scăderi nu sunt cauzate de lipsuri de vaccin. Trebuie mentionată o scădere dramatică în 2015 datorită variației dintre vârstele de vaccinare pentru doza 2 (s-a mutat vârsta de la 7 la 5 ani și în confuzia generată, mulți părinți au ezitat)

Sunt aceste grafice mincinoase? E normal să nu avem încredere în statul român, dar totuși, în privința vaccinării ar trebui să fie capabil să obțină produse rezonabile.

Sunt aceste vaccinuri eficiente? Să comparăm cu alte țări.

Anglia și Țara Galilor: Introducerea vaccinului în 1968 aduce o scădere dramatică a cazurilor (la fel ca în România).

Cazuri de rujeola in Anglia și Țara Galilor.
Cazuri de rujeola in Anglia și Țara Galilor. Sursă: Wikipedia

Statele Unite: Numărul de cazuri de rujeolă scade dramatic la fel ca în România.

Număr de cazuri de rujeolă în SUA.
Număr de cazuri de rujeolă în SUA. Sursă :http://www.infectionlandscapes.org/

Dar desigur, cele două țări de mai sus au apă caldă și sunt țări moderne. Hai să comparăm cu țări sărace care nu aveau un sistem medical bine pus la punct. Au functionat vaccinurile și acolo?

Burkina Fasso: Da

Mali : Da

Togo : Oh da.

Numar de cazuri in Burkina Fasso, Mali, Togo
Numar de cazuri in Burkina Fasso, Mali, Togo. Sursa: MMWR Weekly. January 23, 2004 / 53(02);28-30. Measles Mortality Reduction. Tabel disponibil la http://www.iayork.com

Concluzii:

Vaccinarea este eficientă în toate colțurile lumii. Nu veți găsi o țară în care numărul de cazuri de rujeolă să crească după introducerea vaccinării.

Vaccinarea salvează vieți. Există tabele alternative în care puteți găsi și numărul de decese prevenite (în special în țările sărace unde tratamentul era mai slab decât prevenția).

 

De ce au murit 25 de copii în epidemia de rujeolă?

24 de copii. O clasă de copii, doua microbuze, șase masini mici. Am pierdut 24 de copii într-o epidemie de rujeolă ce i-a răpit pe cei vulnerabili. Putem arunca vina în diverse părți, de la Ministerul Sănătății la diverse poame antivaccin și neobosita lor luptă cu realitatea.

Dar adevărul e că au murit 24 de copii.

Niciun cuvânt scris, nicio vorbă, nicio acțiune oricât de multi-factorială nu vor mai aduce acei copii înapoi.

Există însă în mediul online și probabil în gândurile multor părinți – care se tem de vaccin mai tare decât de boală – o fascinație privind cauza morții acestor copii. În media ni se spune ”de la rujeolă” dar uneori mai apar si mențiuni ale altor boli. Și atunci, unii se gândesc, păi n-au murit de la rujeolă, au murit de la altceva. Haideți să analizăm datele publice ca să aflăm realitatea.

Cele 24 de cazuri nu sunt simple raportări, procente, cifre. Sunt mai mult de atât. Sunt copii pierduți, vieți irosite, decese absurde cauzate de neîncrederea într-un act medical deja validat de 221 de ani.

Nici un părinte, nici o ființă umană cu empatie nu poate citi aceste povești ca altceva decât sunt: tragedii complet evitabile.

În toate cazurile de mai jos, informația publică ne arată că rujeola a adus un sfârșit tragic unor copii care ar fi trebuit să aibă mulți ani în care să se bucure de viață.

Nota bene: Numele și poveștile acestor copii sunt inventate. Mi se pare că focusul pe diagnostice și chestiuni medicale ne vor îndepărta de realitatea faptului că aceștia erau copii. Copii care erau bucuria părinților lor. Așa că merită, în lipsa unor date concrete, o mică poveste.

Restul datelor sunt cele oficiale.

Cazul 1:

Adriana era o fetiță bucălată, cu ochi albaștri care râdea la orice persoană ce se apropia de ea. Foarte activă și curioasă într-o zi s-a ascuns sub pat și abia a fost găsită. Nu pățise nimic, o luase somnul.

Vârstă:  8 luni
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: Nu
Diagnostic deces: bronhopneumonie [consecință a rujeolei]
Confirmare rujeolă laborator:  Contact cu un caz confirmat cu laboratorul.
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola : Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Adriana s-a ascuns sub pat pentru ultima dată.

Cazul 2

Cristina avea foarte mult prea mult chef de joacă. Deja învățase să meargă și explora atât casa cât și curtea după bunul plac. Alergând după un cățel s-a impiedicat și a luat o mică trântă. Nici nu a plâns, până și cățelul se uita admirativ.

Vârstă: 1 an
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunsocute: otită, pneumonii, sindrom convulsiv [niciuna din aceste afecțiuni nu este mortală]
Diagnostic deces: Insuficienta respiratorie acuta. Bronhopneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Cristina nu și-a mai întâlnit prietenul cățeluș.

Cazul 3

Amalia era bucuria părinților ei. Au învățat-o să numere dar după 5 se plictisea. Încerca sa-și spună numele des, ieșea doar ”Aaia”, dar era evident satisfăcută

Vârstă: 9 luni
Vaccinat: Nu
Diagnostic deces: pneumonie acută, viroză eruptivă
Confirmare rujeolă laborator : Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Amalia nu a aflat ce urmează după cifra 5.

Cazul 4

Alexandru a fost un puști grozav. Diagnosticul unei boli care i-a făcut viața grea nu i-a schimbat în niciun fel entuziasmul pentru școală sau pentru distracție. Lui Alex îi plăcea să se iasă cu prietenii lui, jocurile pe calculator și să citească. Îi mai plăcea de una din fetele din clasa de lângă el.

Vârstă: 15 ani
Vaccinat: Nu
Diagnostic deces:  Bronhopneumonie. Boala Niemann Pick
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranța de viață dacă nu întâlnea rujeola: Niemann Pick tip B si C vin cu o speranță de viață de maxim 20 de ani.
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Boala lui Alexandru a fost agravată de infecția cu rujeolă și l-a omorât. Fata de care îi plăcea nu a apucat să îi spună că simțea același lucru.

Cazul 5

Alina se bucura de mersul la creșă unde își făcuse deja câțiva prieteni. Învățase versurile de la ”Eu am o casă mică”, dar nu îndrăznea să le zică pe toate încă.

Vârstă: 2 ani
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: Distrofie
Diagnostic deces: bronhopneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă.  Alina nu va apuca niciodată să strige versurile cântecelului ei preferat.

Cazul 6

Ioana iubea apropierea de mama ei, îi plăceau foarte mult momentele când erau doar ele și se bucura de vocea mamei când aceasta îi cânta.

Vârstă: 3 luni
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: atrezie esofagiană de la naștere
Diagnostic deces: Bronhopneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: bolnavii de atrezie esofagiană au speranță de viață normală dupa intervenții chirurgicale.
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Ioana nu se va mai bucura de vocea mamei ei.

 

Cazul 7

Valentin era mezinul familiei. Mai avea două surori și ele îl țineau ocupat în majoritatea timpului. Uneori evada și explora singurel casa dar de obicei îl găseau cu ușurință. Jocul lui preferat: tati îl făcea să zboare ca pe un avion.

Vârstă: 1 an, 4 luni
Vaccinat: Nu
Diagnostic deces: Insuficientă respiratorie acută protezată mecanic, rujeolă sepsis, bronhopneumonie.
Confirmat rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Vali nu a ajuns să zboare cu un avion adevărat pentru că a fost omorât de rujeolă.

Cazul 8

Elena nu avusese deloc o viață ușoară dar cei care o cunoșteau erau fericiți că au întâlnit-o. Îi plăceau filmele romantice, serialele SF și cărțile ce i se citeau. Aștepta cu nerăbdare să meargă la un concert al formației preferate.

Vârstă: 14 ani
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunsocute: retard mental, tetrapareză spastică – afecțiuni care nu afectează durata vieții
Diagnostic deces: Bronhopneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Intre 30 si 70 de ani
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Concertul a avut loc, dar Elena nu a fost acolo să se bucure de el.

Cazul 9

Luana era atât de dulce încât mulți prieteni ai părinților s-au oferit să fie bone doar ca să se bucure de prezența ei. Îi plăcea să se joace ”v-ați ascunselea” și uneori chiar câștiga.

Vârstă: 1 an și o lună
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: Nu
Diagnostic deces: Pneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Luana nu va învăța să se joace alte jocuri.

Cazul 10

Sandra era cea mai dulce și creață copilă din lume. Învățase să meargă și zâmbea cu toți dinții, nici ei prea mulți. Sandra era pasionată de fratele ei mai mare pe care îl urmărea peste tot. Toți cei care o întâlneau pe Sandra se îndrăgosteau de ochii ei verzi.

Vârstă: 1 an
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunsocute: Malnutriție
Diagnostic deces: Rujeola formă severă. Malnutriție.
Confirmat rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Sandra a fost omorâtă de rujeolă. Ochii ei verzi nu au mai stârnit zâmbetul nimănui.

 

Cazul 11

Raluca văzuse deja toate desenele animate Disney,  preferatul ei fiind Mica Sirenă. Își dorea să fie ”pintesă” atunci când va crește mare și își dorea un crab drept animal de casă.

Vârstă: 1 an și 9 luni
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: contact anterior cu bolnavi de rujeolă
Diagnostic deces: Pneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Raluca nu a ajuns prințesă și nici nu a avut ocazia să vadă vreun crab.

Cazul 12

Vlad adora sunetul jucăriei de deasupra pătuțului. Era fascinat de culorile, texturile, formele acesteia. Adormea fericit de fiecare dată când o vedea acolo.

Vârstă: 3 luni
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute:  intoleranță alimentară, rinichi polichistic bilateral
Diagnostic deces: insuficiență respiratorie, bronhopneumonie acuta bilaterală.
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Florian și-ar fi cunoscut nepoții
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Vlad nu se va întoarce niciodată la jucăriile din patul său.

Cazul 13

Mihai era pasionat de joaca în baie și nu refuza nicio ocazie să se bălăcească. Apoi alerga gol prin casă țipând de încântare în timp ce părinții încercau să-l convingă că e momentul pentru somn.

Vârstă: 1 an 1 lună
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: boala granulomatoasă cronică, splenomegalie
Diagnostic deces: bronhopneumopatie acută
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Cel puțin 40-50 de ani.
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Părinții lui Mihai încă aud chiotele lui fericite deși nu mai au după cine alerga.

Cazul 14

Oana era fascinată de fluturii și gândăceii din grădină. Adora să alerge după ei și voia să-și construiască o fermă de furnici când mai creștea

Vârstă: 1 an 1 lună
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: Nu
Diagnostic deces: Insuficiență respiratorie acută, bronhopneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Oana nu a apucat să vadă încă cei mai frumoși fluturi europeni și ferma de furnici va mai aștepta.

Cazul 15

Ovidiu adora să-și viziteze bunicii și bunicii îl răsfățau cât puteau de mult fără să se prindă mami.  Avea și un prieten, un papagal pe nume Cristofor (de la Cristofor Columb, evident)

Vârstă: 8 luni
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: Nu
Diagnostic deces: bronhopneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă.  Bunicii lui Ovidiu au îmbătrânit cu încă zece ani, iar Cristofor încă se întreabă unde e tânărul lui prieten.

Cazul 16

Mădălina avea totul aproape în ordine în viață. Deși făcea parte dintr-un grup de copii ce a primit un cadou nedorit în copilărie (o infecție HIV), Mădălina se simțea norocoasă. Tratamentul cu retrovirale funcționa și ea se simțea mai bine decât până acum, oamenii o apreciau la muncă și se simțea puternică. Tocmai începuse un nou proiect și era dornică să-l ducă la bun sfârșit.

Vârstă: 27 ani
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunsocute: lombosciatică (dureri de spate), HIV stadiul B3
Diagnostic deces: Sepsis, rujeolă complicată cu pneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Pentru pacienții cu HIV care sunt pe tratament specific speranța de viață este apropiată de cea a populației generale.
Concluzie: Adult omorât de rujeolă. Rujeola pe fondul imunității scăzute aduse de HIV a omorât-o pe Mădălina. Norocul Mădălinei se terminase.

Cazul 17

Florian iubea trenurile. Iubea totul la ele: sunetul pe care îl făceau, viteza, oamenii pe care îi întâlnea cu fiecare călătorie.

Vârstă: 1 an 6 luni
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: tetraplagie spastică, malformație cardiacă congenitală [afecțiuni tratabile]
Diagnostic deces: pneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Contact cu un caz confirmat cu laboratorul.
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Florian nu va mai face vreo călătorie cu trenul

Cazul 18

Andrada mergea la grădiniță conștiincios și învățase câteva poezii. Îi plăceau ghicitorile, să deseneze și să se joace cu plastilină

Vârstă: 3 ani 5 luni
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: Anemie, supraponderal
Diagnostic deces: plămân prăbușit, anemie carențială, rujeolă formă severă
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Buburuza făcută de Andrada din plastilină este acum o scumpă amintire pentru părinții ei.

Cazul 19

George era cel mai fericit când era dat în leagăn. Parcul de lângă casa lui era foarte des vizitat și George abia aștepta să fie suficient de mare să testeze și celelalte locuri de joacă.

Vârstă: 8 luni
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: Nu
Diagnostic deces: Pneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. George nu va mai explora alte parcuri iar părinții lui încă izbucnesc în plâns când trec pe lângă locul de joacă.

Cazul 20

Alexandra era pasionată de stele și de lună. Tatăl ei îi arăta în fiecare seară constelațiile de pe tavan, știa care este Carul Mare, constelația Orion și de unde vor veni extratereștri

Vârstă: 1 an 9 luni
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: tuberculoză pulmonară sub tratament.
Diagnostic deces: bronhopneumonie bilaterală, pleurezie bilaterală.
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Alexandra nu va mai învăța celelalte constelații de pe tavan sau cele de pe cerul nopții.

Cazul 21

Elisabeta învățase după mult efort să joace șah online, se bucura de discuțiile cu prietenii ei și iubea pizza mai multe decât orice.

Vârstă: 17 ani
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: tetrapareză mixtă, retard psihomotor, epilepsie.
Diagnostic deces: bronhopneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Ultima partidă de șah a Elisabetei a rămas neterminată.

Cazul 22

Ana adora o mașinuță din lemn pe care i-o adusese tati, a încercat să o mănânce de câteva ori dar nu avea gust bun. Mami știa ca nu va putea adormi daca nu i-o aducea.

Vârstă: 3 luni
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: Defect septal atrial
Diagnostic deces: bronhopneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită.
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Ana nu a apucat să facă o plimbare cu o mașină adevărată.

Cazul 23

Maria era foarte fericită când ieșea la plimbare, mai ales pentru că se încălzise. Se uita uimită la explozia de verde a primăverii și asculta fascinată păsările cântătoare.

Vârstă: 5 luni
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: Nu
Diagnostic deces: insuficiență respiratorie acută, bronhopneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită.
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Maria nu va mai simți mirosul teilor înfloriți, nu va merge la mare vara.

Cazul 24

Lidia era o fetiță plină de viață care se bucura de fiecare zi cu soare. Îi plăcea să se joace cu prietenele ei și când era singură își lua rochiile preferate și se învârtea până amețea.

Vârstă: 9 ani
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: Sindrom Down
Diagnostic deces: insuficiență respiratorie acută, bronhopneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Între 30 și 70 de ani
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Lidia a făcut ultima piruetă.

Cazul 25:

Informatie aici:http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21760386-25-lea-caz-deces-din-cauza-epidemiei-rujeola-copil-2-ani-nevaccinat.htm

Vârstă: 2 ani
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute:Nu
Diagnostic deces: în așteptare
Confirmare laborator: Da

 

Final:

Dacă ați ajuns până aici, la finalul unui articol atât de trist, nu pot decât să sper că înțelegeți de ce susțin vaccinarea, de ce Legea Vaccinării trebuie să treacă de parlament intr-o formă care să conțină sancțiuni pentru cei care nu vaccinează și pentru cei care nu aduc vaccinuri la timp.

Nu mai putem avea un asemenea bilanț, o asemenea irosire de viață. Le suntem datori tuturor acești copii ce ar fi putut avea o viață lungă înainte. Le suntem datori să nu se repete asemenea dezastru.

În caz că e nevoie să răspund la întrebarea din titlu, cele 24 de victime ale epidemiei de rujeolă au murit din cauza rujeolei. Nimeni, nici o ființă onestă nu poate spune altceva, cu datele în față.

Invitație pe o insulă

La începutul anilor 2000, mă plimbam prin oraș cu un prieten, când, în fața noastră cineva se apleacă și culege de pe jos un inel de aur. Uimit, se întoarce către noi și ni-l oferă, desigur la preț de nimic. Eu am fost tentat, prietenul meu mi-a făcut semn să trecem mai departe. Ulterior mi-a spus  că a mai văzut tehnica asta înainte și n-are încredere. Desigur, era un truc, o podoabă vopsită vândută la suprapreț ca și cum ar fi inel de aur. Metodă bună de a lua banii credulilor.

În acel moment mi-am reamintit multe lecții primite de-a lungul vieții în care merita să fi precaut în loc să crezi fără să cercetezi mai adânc.

În 2009, eram expus la atât de multă informație falsă în jurul meu și reacția mea era atât de puternic împotriva acesteia, încât atitudinea mea constantă de opoziție a început să-mi irite colegii și prietenii.

După al 12-lea mail re-re-re direcționat către mine și primirea unui răspuns care explica de ce conținutul este fals am început să nu le mai primesc. Dar în același timp, resursele pe care le foloseam pentru a explica de ce unele informații care circulau pe email erau false nu existau în limba română. Și atunci am văzut ocazia de a-mi testa capacitatea de a scrie si compune texte pe care cei care au nevoie de informație să le înțeleagă. Așa mi-am deschis blogul, numit Insula Indoielii (www.insulaindoielii.ro), ca metaforă pentru un loc în care regula ”crede și nu cerceta” nu este validă. În schimb există alte reguli, precum ”afirmațiile extraordinare necesită dovezi extraordinare”.

De ce eu? Doar pentru că mă consider capabil să mă documentez. Expunerea la un pic de educație științifică în facultate și la așa-numita mișcare sceptică din afara României mi-au dat instrumentele pentru a nu mai crede absolut orice informație circulă prin media. A nu se ințelege că sunt conspiraționist, departe de mine asemenea termeni.

Dar am dedicat ultimii 7 ani promovării unei idei a cărei necesitate este evidentă tuturor celor dezamăgiți de spectacolul politic, de starea media și de nivelul de informații false care, desigur, circulă nestingherite.

În lumea scepticismului există niște ținte ușoare. Astrologia, homeopatia, aparatele de energie infinită, sunt toate idei care, deși populare, au foarte puține dovezi științifice și sunt de cele mai multe ori păcăleli sau metode de a lua bani de la cei creduli. Sunt tolerate și întâlnite în diverse forme în fiecare zi, dar rareori rănesc pe cineva, chiar dacă există cazuri.

În schimb, când vine vorba de vaccinare, lucrurile nu stau chiar așa. Vaccinare chiar este importantă, esențială, fundamentală unei societăți funcționale. Când o mare parte a populației refuză vaccinarea se întâmplă lucruri grave. Precum cele 6 decese din acest an. Precum cele peste 80 de cazuri de tuse convulsivă de anul trecut.

Văzând acest trend încă din 2012, am început să scriu despre vaccinuri și să încerc să prezint informația așa cum o înțelegeam eu. Citind o carte antivaccin și căutând să confirm datele din sursele menționate de aceasta, am descoperit o mare de conspirații într-atât de complexe încât vaccinurile sunt vinovate pentru toate bolile lumii indiferent dacă bolile astea sunt recente sau sunt mai vechi decât piramidele.

În urma interesului asupra vaccinării am scris multiple articole, am făcut cursuri dedicate medicilor pentru a înțelege detalii, am citit vreo 4-5 cărți de istoria medicinei, am construit relații cu profesioniștii din sănătate și în câteva ocazii chiar am prezentat în fața lor.

Mereu am fost întrebat de ce mă implic. De ce mă interesează așa de tare, de ce acest subiect, mai ales cât timp încă nu am copii. Și e greu de explicat în puține cuvinte. Mi-am ținut nepoata în brațe, am ținut în brațe și m-am jucat cu nenumărați copii ai prietenilor din jurul meu începând de la doar câteva zile. Am văzut acea mică viață fragilă gângurind și având încredere în mine.

Cum aș putea tolera o ideologie care nu are ca rezultat decât moartea unor copii nevinovați? Cei 5 copii morți anul acesta de rujeolă… ei s-au îmbolnăvit pentru că erau prea mici pentru a fi primi vaccinul ce îi putea proteja. . Adică din cauza celor din jurul lor care i-au expus la o boală care i-a omorât.

Acoperirea vaccinală în România este dramatică. Dintr-o combinație de factori în care are un rol important și faptul ca Ministerul Sănătății nu reușește să cumpere la timp vaccinuri. Dar și faptul că există o mișcare consistentă, cu grupuri, site-uri, pagini de Facebook și chiar persoane publice, unele cu titlu de doctor care profită de creșterea unei nișe și se asociază fără vreo rusine cu o mișcare ce este responsabilă de decese în întreaga lume.

Există o nișă în cadrul mișcării antivaccin care încă de la începuturile vaccinării s-a opus pe diverse motive. Unele sunt acum moral reprobabile, de exemplu ”intervenim în planul lui Dumnezeu”. Da, într-o vreme mișcarea antivaccin numea moartea copiilor un lucru bun pentru că asta era voia Domnului.

Între timp, argumentele s-au schimbat. Acum ne spun fără vreo urmă de îndoială că vaccinarea cauzează autism, în ciuda faptului că până și organizațiile pentru copiii autiști refuză o astfel de asociere și există nenumărate cazuri de copii autiști care n-au fost vaccinați.

Dar în aceleași grupuri afli multe alte idei, refuzate de medicină, considerate ilegale și periculoase pe tărâmuri mai vestice. Toate acestea se împrăștie generos în țara noastră, fără vreo limită legală sau vreo informare oficială asupra pericolului

E trist și uneori amuzant să văd acuzațiile pe care antivacciniștii le aduc tuturor. Statului, companiilor farma, mie și celor care încearcă să informeze părinții despre necesitatea vaccinării. Că suntem plătiți, că suntem direct interesați de vânzarea unor vaccinuri. Doar că vaccinarea este cam 1% din cifra de afaceri a companiilor farma în România. Chiar și la nivel global, cifrele nu depășesc 5% profit. E o paranoia continuă din partea unor oameni care nu au legătură cu subiectul dar reușesc să sperie mii de părinți.

Și uneori fac chiar profit. În ultimele luni am urmărit fascinat cum un nutriționist (o profesie pe care o obții după câteva weekend-uri de cursuri) a devenit portavocea antivaccinismului local. Argumentele lui? Opinii personale, pentru că cea mai sumară studiere a literaturii științifice i-ar arăta oricei persoane bine intențioante informația corectă. Dar! Părinții cu diverse afecțiuni îl caută pentru că au auzit de bine despre el. Și le spune că vaccinurile sunt rele, evident. După care le vinde următoarele : consultație – 200 de lei, analiza firului de păr (complet inutilă) – 400 de lei, cartea proprie – 100 de lei.

În alte părți apar alți profitori. Una vinde uleiuri esențiale. Altul vinde cursuri de homeopatie. În unele cazuri se cer donații pentru diverse acțiuni. Mai sunt persoane care fac conferințe, uneori pe gratis, alteori nu.

Acest gen de întâmplări sunt comune. Oamenii tentați de conspirații și mistere, de tratamente alternative, de soluții miraculoase sunt doar o piață de exploatat.  Și există mulți oameni care îi exploateaza intens. E și greu să-ți dai seama dacă cei care le vând sunt cu adevărat convinși sau doar niște șarlatani.

Ne putem cu toții proteja de informație falsă, de decizii greșite și de tratamente periculoase dacă urmăm reguli simple de informare și ne dezvoltăm gândirea critică. Nu pot decât să sper că vom deveni cu toții mai raționali.

 

Istoria vaccinării și antivaccinismului – Retrospectivă

Vrei să înțelegi cum, când și de ce au apărut antivacciniștii?

Te-ai confruntat cu opiniile lor și nu mai distingi între realitate și manipulare?

Află detalii istorice care vor explica nedumeririle moderne. Află cum a început mișcarea antivaccin și cum a continuat. Află adevărul din spatele controverselor moderne și cum se înrudesc ele cu alte și alte momente din istoria vaccinării.

Imaginea esențială a primei părți
Imaginea esențială a primei părți

În Partea 1 aflați cum a început vaccinarea ca o rafinare a unei idei străvechi – variolarea. Și cum, cu un pic de noroc și un pic de cercetare Edward Jenner a descoperit cea mai importantă soluție medicală preventivă

Miscarea antivaccin

În Partea a 2-a puteți descoperi primele cărți antivaccin, combinate cu conspirații, metode alternative de tratament (de-a dreptul fantasmagorice) precum și  câteva descoperiri noi în domeniul siguranței vaccinării.

Elvis Presley vaccinat contra polio
Elvis Presley susține vaccinarea

Partea a 3-a e dedicată eliminării poliomielitei precum și conspirațiilor din jurul vaccinului poliomielitic precum faptul că e cauzată de zahăr, toxine, pisici sau înghețată.

rujeolă
Rujeolă

Partea a 4-a discută două dintre cele mai puternice mituri legate de vaccinare respectiv asocierea vaccinului DTP cu probleme neurologice și asocierea vaccinului ROR cu autism.

Antivacciniștii au întrebări – eu am răspunsuri

Inițial voiam să scriu că Olivia Steer are intrebări dar nu sunt capabil să ascult  toate fandaxiile de mult demonstrate false ale acestui personaj tragic, cum zice Mircea Cărtărescu.

Dar apoi am dat peste cineva care poate că poate fi educat și cu care sper că se poate discuta rațional. Un editorialist al site-ului de mare angajament activenews.ro care are intrebări.

Și e frumos să le luăm încet încet și să le răspundem. Acolo unde se poate, desigur, pentru că unele întrebări nu au sens, doar vorbim de antivacciniști.

1) Cum se face că această „epidemie” a fost făcută publică chiar în zilele în care se pregătește re-discutarea legii vaccinării obligatorii?

Răspuns: Epidemia este perfect reală, datele publicate de MS sunt doveditoare in acest sens. Cât despre lege, a mai fost anunțată de vreo 4-5 ori în ultimii doi ani. Atunci nu era nici o coincidență minunată. Poate că în sfârșit, la al treilea deces inutil al unui copil s-a decis că s-a umplut paharul?

2) Cum se face că Ministerul nu a făcut public absolut nicio dată de identificare, nicio poză, absolut nimic, despre victimele pe care le-a anunțat? Să nu uităm că e vorba de același Guvern care nu s-a sfiit să arate cu degetul spre firma Lactate Brădet, într-un caz asemănător.

Răspuns: Pentru că în sănătate exista ceva numit protecția datelor personale. Numele și informațile despre copiii decedați sau bolnavi sunt confidențiale. Singurii care le vor sunt cei din presă care vor să vâneze familiile îndoliate pentru a smulge audiență. Guvernul o fi același dar ministerul e altul. Ce frumos și convenabil e să uităm asta. Toți copiii afectați de Lactatele Brădet nu au fost numiți de Ministerul Sănătății sau pozați vreo secundă (din inițativa medicilor cel puțin).

3) Cum se face că mass-media de casă a Guvernului nu a putut găsi până acum niciun membru al familiilor îndoliate sau măcar dintre cele 675 de cazuri înregistrate la nivel național pentru a ilustra “epidemia”?

Răspuns: Pentru că un simplu drum în județele afectate va aduce oricărui jurnalist care știe să-și facă treaba confirmarea epidemiei. De altfel presa locală a vorbit despre asta de mult. Sigur e vreo conspirație, nu?

4) Cum se face că în 2015 au murit 4 copii de rujeolă, iar în 2014 au murit 59!( Conform datelor oficiale ale OMS, aici) , și totuși nu am avut parte de nicio epidemie? Dacă ce spune Ministerul e adevărat, și campania anti-vaccinare din ultimii 2 ani este de vină pentru epidemia din 2016, cum rămâne cu statisticile Organizației Mondiale a Sănătății care ne spun că numărul victimelor a scăzut din 2014 încoace?!

Răspuns: Vezi, jurnalismul de carton este iresponsabil mai ales când nu își înțelege propriile surse.  In 2015 si 2014 nu a murit nimeni de rujeolă. Datele oficiale ale OMS sunt legate de incidență, adica numărul de cazuri de boală. Campania anti-vaccinare, dusă inclusiv de activenews.ro este responsabilă pentru decesele din 2016. Asta ne-o spune aceasta imagine minunată. Cifrele pe 2016 vor fi probabil și mai rele.

14445132_1282316815126464_5565814337884292223_o.jpg

5) Cum se face că epidemia a izbucnit în Cluj, Timiș sau Bistrița – Năsăud, dar nu în județe unde rata de nevaccinare este cea mai mare din țară, precum în București, Suceava sau Neamț?

Răspuns: Cel mai probabil pentru că în județele în care a izbucnit epidemia există comunități unde acoperirea e mai mică decât ar lăsa să se vadă cifrele la nivel de județ. Până la urmă vorbim de județe destul de afluente, cu populație mare în intervalul de vârstă și nivelul de educație tipic pentru antivaccinism.

7) Cum se face că autoritățile preferă să dea vina pe „mișcarea anti-vaccin”, dar refuză să pronunțe cuvintele „romi” sau „țigani” sau măcar „populație migratoare” care preferă să locuiască în condiții care favorizează apariția bolilor infecțioase?

Răspuns: Pentru că autoritățile nu sunt xenofobe ca jurnaliștii activenews, poate? Un alt motiv ar fi pentru că începutul unui focar este esențial doar în primele săptămâni, ulterior eforturile fiind pe închiderea focarului pentru ca el să nu se extindă. Dar dacă există suficienți nevaccinați… se extinde.

8) Când o să se facă publice informațiile publice despre copiii diagnosticați cu rujeolă, așa cum au cerut deja zeci de părinți din întreaga țară, conform legii Legii 544/2001?

Răspuns: Problema este că ”zeci de părinți” au cerut informații pe care nu le înțeleg. Date de laborator și alte chestiuni pentru care nu au pregătire nici cât Olivia Steer la făcut salate. Poate dacă încetați să lăsați absolvente de litere cu diplomă de traducător să vă scrie articolele despre știință, vă ia cineva în seamă.  Uite informație de genul ”câți erau nevaccinați” am cerut si eu. Iată răspuns direct de la INSP:

14434918_1282226888468790_6875170569827609333_o.jpg

10) S-a profitat de reacția emoțională cauzată de cazul Gigină pentru a transforma o situație normală într-o armă împotriva celor care nu doresc ca statul să le vaccineze obligatoriu și mecanic copiii, neținând cont de sensibilitățile organismului fiecărui copil în parte?

Răspuns: Dar despre cei 3 copii decedați nu intrebi nimic? Un caz fără legătură dintr-un subiect fără legătură are cumva relevanță, dar copii morți nu te interesează? Cinic.

11) Este adevărat că legea vaccinărilor obligatorii s-a făcut cu dedicație pentru un mare concern farmaceutic, cu sediul într-un oraș al cărui nume rezonează cu al doilea prenume al premierului Cioloș?

Răspuns: ești conștient că procesul de aprobare a unei legi include 30 de zile de dezbatere publică? De ce nu ridici întrebarea după ce citești legea? De asemenea, de ce are importanță al doilea prenume al premierului? Doar așa ca fapt divers?

12) De ce nu se dorește salvarea Institutului Cantacuzino, pentru ca părinții și statul să aibă un control asupra modului de fabricare al vaccinurilor, astfel crescând încrederea acestora în produsele ce urmează a fi folosite asupra copiilor lor?

Răspuns: să zicem că de dorit se dorește, dar costă bani, banii sunt limitați iar Institutul Cantacuzino nu va mai fi niciodată vreun vârf în dezvoltarea de vaccinuri. Multe dintre tulpinile folosite la Cantacuzino pentru producția de vaccinuri erau de import. Nu e nimic în neregulă cu asta, dar să fim un pic realiști în loc să cerem exaltați chestiuni de care nu mai suntem capabili. Cantacuzino nu poate produce vaccinuri la nivelul de calitate cerut de standardele globale. Ca sa poată trebuie investite miliarde. Poate că ar găsi o piață, nu zic nu, dar nu avem suficienți specialiști gata să muncească acolo. E trist, dar asta e.

13) De ce tace Ministerul asupra faptului că zeci și sute de sate sunt lăsate fără niciun fel de îngrijire medicală, doctorii sub contract cu Casa Națională nederanjându-se să viziteze și comunitățile acestea?

Răspuns: e evident că doar umpli spațiul cu tot felul de idei. Nu se vorbește de decenii de faptul că ne pleacă medicii? Ce îți imaginezi, că vor pleca cei de la oraș care au totuși access la civilizație sau cei de la sate care își cară apa cu găleata? Unde au fost întrebările astea în ultimii 20 de ani?

Și astfel, încă un antivaccinist a primit răspunsuri la întrebările sale. Răspunsuri pe care le va ignora, distorsiona sau considera ”rizibile” pentru că degeaba pui întrebări dacă nu te-a învățat nimeni că trebuie să te oprești când ți se dă răspunsul.

Dacă sunteți curioși care e articolul original, e aici.

Dacă vreți să vă abonați la infografice pe domeniul sănătății, pagina Coaliției României Sănătoase e aici 

Orice alte întrebări de la oameni pregătiți să înțeleagă răspunsul, sunt binevenite.

 

Istoria mișcării antivaccin 4 – Victoria vaccinării

Victoria

În toată istoria lumii o astfel de zi nu mai existase. Donald (D.A) Henderson muncise 12 ani pentru a atinge un obiectiv ce păruse palpabil de la prima vaccinare.

Edward Jenner, cel care a făcut prima vaccinare în 14 mai 1796, și-a permis să viseze la eradicarea variolei. Sute de ani și miliarde de doze de vaccin mai târziu, variola era la ultima suflare, dar D.A. Henderson i-a aplicat lovitura finală.

În 8 Mai 1980, World Health Assembly a declarat variola eradicată. Era încununarea unor programe care au fost subfinanțate, criticate și chiar considerate irealizabile.

Dar variola, îngerul morții, zeul răzbunării și ucigașul a sute de milioane de oameni rămăsese acum o aminitire. O poveste ce trebuia spusă doar pentru a nu fi uitată.

Stiința medicală reputase cea mai mare victorie asupra unei boli, o victorie încă ne-repetată. Variola era eradicată și niciun părinte sau copil nu mai trebuia să se teamă de ea.

Dar triumful nu avea să dureze prea mult. În ciuda zdrobitoarei victorii, vaccinarea urma să primească o nouă lovitură.

Atacul

În Statele Unite, în 19 aprilie 1982, WBC-TV a difuzat un documentar numit ”DPT – Vaccine Roulette” prezentat de Lea Thompson. În el, copii și adolescenți cu diverse probleme neurologice erau numiți ”victime ale vaccinului” diftero-tetanic-pertussis. Documentarul a cauzat reverberații care încă se simt. Imediat după difuzare, părinți din toate colțurile Statelor Unite își sunau medicii pentru a raporta o lista exhaustivă de probleme de sănătate, toate datorate vaccinului. Unii dintre părinții au format o organizație ce a devenit cea mai puternică voce a ideilor antivaccinismului de la Lora Little încoace.

Rând pe rând părinții începeau să dea în judecată companiile farmaceutice. Și cererile de despăgubiri creșteau exponențial, de la 25 milioane $ in 1981 la 3.2 miliarde $ în 1984 Prin urmare companiile farmaceutice au început să închidă producția de vaccin. Situația era nesustenabilă. În 1982 pretul unui vaccin DTP era 0.12$ per doza. În 1983 crescuse la 2.30$ și în 1984 la 2.80$. În 1985, despăgubirile plătite depășeau de trei ori valoarea vânzărilor.

Din 6 companii producătoare de vaccin DTP în 1960, în 1984 pe piata americană rămăsese un singur producător: Lederle.

Lederle a fost dat în judecată într-un caz în care erau acuzați de apariția mielitei transversale la sugarul Kevin Tod. Nu exista vreo dovadă științifică (și nu există nici acum) dar cand despăgubirea de 1.13 milioane $ a fost acordată, compania Lederle a anunțat Asociația Americană de Pediatrie că va opri producția de DTP. Nu pentru că ar fi dat faliment ci pentru că era evident că nu exista boală care să nu fie pusă în cârca vaccinului DTP, indiferent de calitatea dovezilor științifice. Astfel, lanțul despăgubirilor nu s-ar fi oprit niciodată.

Producătorii celorlalte vaccinuri se împuținau și ei, supuși acelorași riscuri. Astfel că, în 1986, Congresul a votat legea ”National Childhood Vaccine Injury Act” care a reușit trei lucruri:

  1. A eliminat bătălia juridică dusă de părinți și costurile asociate
  2. A protejat companiile farmaceutice de litigii costisitoare continue
  3. A încurajat producătorii să cerceteze noi vaccinuri.

Deși criticabilă pentru că presupune automat că anumite afecțiuni sunt cauzate de vaccinuri, legislația a salvat vaccinarea în SUA. De asemenea a creat un sistem de informare a publicului asupra siguranței vaccinării, deschizând baza de date VAERS. Consecința pozitivă a legislației însă, este că există un fond de despăgubiri în cazul în care un efect secundar al vaccinării este considerat valid. Despăgubirile fac viața mai ușoară acelor cazuri de efecte secundare permanente, iar companiile farmaceutice pot continua să producă vaccinuri fără să-și asume riscuri financiare enorme.

Scenariul

Surprizător însă, asocierea dintre DTP și efecte secundare grave nu a început cu ”DPT – Vaccine Roulette” la nivel global. A început în Marea Britanie și cu studiul unui medic pe nume John Wilson. Acesta a declarat în 1974, într-o conferintă la Societatea Regală de Medicină că ”între ianuarie 1961 și decembrie 1972, aproximativ 50 de copii au fost aduși la Spitalul pentru Copii din Londra datorită unei probleme neurologice considerată a fi asociată cu vaccinul DTP”. Dintre cei 50, conform lui John Wilson, 22 au devenit epiletici sau cu probleme mentale, sau ambele.

Apariția lui John Wilson într-o ediție a emisiunii ”This week” a cauzat însă și mai multă îngrijorare decât conferința lui în fața colegilor de la Societatea Regală. De data asta discuta nu cu câțiva colegi ci cu milioane de oameni. Acelor milioane de oameni, John Wilson le-a spus că este convins că vaccinul DTP poate cauza complicații ireversibile.

Media a explodat, medicii au început să ia atitudine împotriva vaccinului. John Wilson era un om de știință și medic respectat și lucra într-un spital cu renume. Statisticieni și epidemiologi susțineau chiar și abandonarea vaccinului.

Scenariul era deja cunoscut celor care lucrau în sănătatea publică. Acoperirea vaccinală cu vaccinul DTP a scăzut dramatic în perioada 1975 – 1978. Drept consecință peste o sută de mii de copii s-au îmbolnăvit de tuse convulsivă, 5 mii au fost spitalizați, două sute au avut pneumonii severe, optzeci au avut convulsii și 36 au murit. A fost cea mai gravă epidemie din istoria recentă a Marii Britanii. În Japonia vaccinul a fost suspendat o perioadă, iar numărul de spitalizări și decese datorate tusei convulsive s-a triplat. Dar în Marea Britanie cifrele erau chiar mai mari decât erau raportate. Mulți medici deciseseră să nu recomande vaccinul DTP părinților. Copilul murea însă de tuse convulsivă, așa că medicii raportau decesul ca fiind cauzat de alte boli respiratorii și chiar și SIDS (sindromul morții subite). Decesele reale erau de peste 600 de cazuri.

Responsabilii cu sănătatea publică au cerut un studiu care să încerce să elucideze dacă exista o legătură între probleme neurologice și vaccinul DTP și l-au ales pe David Miller care s-a dedicat sarcinii cu atenție deosebită. Între 1976 și 1979, Miller a cules date despre toate problemele neurologice raportate în sistemul medical britanic și apoi a calculat o asociere statistic semnificativă între vaccinul DTP, trecerea a un maxim de trei zile și o problemă neurologică cronică. Riscul era aproximativ 1 caz la o sută de mii de copii.

Procesul

Multiple studii mai târziu, concluzia lui David Miller nu părea să fie la fel de solidă. O cercetare din 1983 a comparat vaccinul DT (diftero-tetanic) cu cel DTP în vaccinarea a 134,700 copii și nu a reușit să găsească vreo asociere. În 1988, în Danemarca s-a studiat vârsta de apariție a problemelor neurologice și nu s-au găsit date concrete, în ciuda faptului ca Danemarca schimbase vârsta de administrare a vaccinului. Tot în 1988 cercetători din Statele Unite au verificat fișele medicale a 35 de mii de copii și tot nu au găsit vreo asociere cu vaccinul DTP. Alte studii independente în 1991, 1994, 1995, 2001 au infirmat concluziile lui Miller.

Dar procesele care au urmat studiului nu aveau cum să cunoască viitorul și totuși unul dintre procese s-a dovedit revelator pentru greșelile făcute de Miller și siguranța vaccinului DTP.

În cadrul procesului Loveday v Renton and Wellcome Foundation (1988),  considerat caz ”școală” în ceea ce privește neglijența medicală, studiul Miller s-a transformat din cel mai puternic argument împotriva vaccinării într-o rușine. Miller primise 241 de cazuri de handicap mental după o boală. Dintre aceștia 7 aveau boala asociată cu vaccinarea. Din păcate, Miller și colegii greșiseră dramatic la clasificarea cazurilor. Fișele medicale explicau că 3 dintre cei bolnavi avuseseră o infecție virală, unul suferea de sindrom Reye (cauzat de aspirină) și, în cele din urmă, 3 dintre copiii semnalizați în studiu ca având retard mental, erau complet sănătoși. 

Asocierea dispăruse, acuzația era falsă și dovezile împotriva ei erau clare. Niciun alt proces care să implice vaccinul DTP nu a mai apărut vreodată în curțile britanice, în lumina dovezilor.

Mulți ani mai târziu, copiii prezentați în ”DPT – Vaccine Roulette” au primit si un diagnostic corect: o anomalie genetică în gena SCN1A, boala numindu-se Sindromul Dravet. Nimeni nu a făcut vreun documentar privind această descoperire, tăcerea mass-media fiind asurzitoare.

Repetiția

Zece ani după încheierea procesului Loveday v Renton, Andrew Wakefield, un reputat gastroenterolog ce lucra la Royal Free Hospital în Londra a publicat un studiu care urma să declanșeze o adevărată furtună mediatică, să fie responsabil pentru decese a mii de copii din toată lumea și să repornească mișcarea antivaccin contemporană.

Scenariul

Andrew Wakefield era foarte atașat de ideea că virusul rujeolic produce sindromul Crohn, o boală intestinală. A publicat două studii în care sugera o asociere, însă dovezile nu au fost în niciun caz foarte puternice, în cel mai bun caz putând fi numite preliminare. În unele cazuri vaccinarea era suspectată și ea.

Anrew Wakefield nu s-a oprit din această speculație. În 1998 a publicat un nou studiu (în reputatul jurnal ”The Lancet”). În studiu sugera că vaccinul ROR este un potențial risc pentru ”enterocolită autistică”, o combinație inventată de el între sindromul Crohn și autism.  În conferința de presă ce a urmat studiului, și în kit-ul de presă dedicat, Wakefield a făcut afirmația ce avea să-l urmărească tot restul vieții. El a declarat că vaccinul ROR este probabil responsabil de enterocolita autistică.

Frauda

Dar existau multiple motive pentru care Wakefield a publicat acest studiu si a insistat în comunicarea către presă că vaccinul ROR este factor cauzator pentru autism.

Wakefield fusese plătit cu sute de mii de lire de companii de avocați care vroiau să dea companii farmaceutice în judecată (și aveau nevoie de dovezi)

Wakefield avea patente pe o formă de vaccin  monovalent împotriva rujeolei, urmând să profite de pe urma panicii generate chiar de el.

Spitalul Royal Free și Andrew Wakefield au depus patente pentru o metodă de a trata sindromul Crohn și autismul cu niște extracte obținute din sângele unor capre însărcinate.

Ridicolul cercetării lui Wakefield a fost întărit de faptul că metoda folosită pentru a detecta virusul rujeolic în intestinele copiiilor era complet validă, dar în niciunul dintre copii din studiu nu a fost identificat virusul. Unul dintre semnatarii lucrării originale, tocmai laborantul, a declarat asta în fața reporterilor:

Metodele investigative folosite au fost brutale, de la teste de sânge, la puncții lombare, puncțile fiind extrem de invazive și dureroase. Dar asta nu a contat, ideologia era mai importantă.

Când investigația asupra cercetării a fost pusă cap la cap, a devenit una dintre cele mai de impact fraude din istoria științei.

Nu doar a cauzat și continuă să cauzeze îmbolnăvirea și decesul a mii de copii anual, dar datorită reacției publicului a generat cheltuirea a milioane de dolari în încercarea de a face cât mai clar cu putință că nu există o asociere.

De asemenea, a irosit timpul și banii părinților cu copii autiști – rareori bogați -lăsându-i pradă șarlatanilor care le vând kit-uri de ”detoxifiere a vaccinurilor”

Și, complet contra-intuitiv, a făcut chiar și cercetarea asupra siguranței vaccinurilor dificilă și nedorită pentru că niciun cercetător nu vrea să devină noul Wakefield.

Andrew Wakefield, omul care a inventat asocierea ROR-autism a devenit un paria, un personaj fără scrupule,dornic de atenție și validare, dar incapabil să distingă între știință și minciunile pe care le promovează

În 2016, Andrew Wakefield a încercat să promoveze într-un documentar regizat chiar de el, aceeași idee falsă de acum 18 ani. În ciuda sutelor de studii care explică lipsa de legătură dintre autism și orice fel de vaccinare, Wakefield a promovat aceeași ipoteză nedovedită.

Andrew Wakefield si Lea Thompson (prezentatoarea DPT – Vaccine Roulette) au fost poate bine intenționați inițial. Cu gândul la siguranța copiiilor le-au făcut însă rău tocmai celor pe care credeau că îi protejează.

Acum 220 de ani, Edward Jenner efectua primul vaccin. Un act care urma să devină apoi semnul și simbolul medicinei preventive, a puterii ingeniozității umane în lupta perpetuă cu bolile.

O dată cu primul vaccin s-a născut și mișcarea antivaccinare. O mișcare a cărei singură reușită este sabotarea reușitelor medicinei, lasând însă atât adulții dar mai ales copiii să plătescă prețul. De multe ori chiar cu viața.

Ideea lui Jenner a salvat, de-a lungul istoriei, miliarde de vieți, a contribuit decisiv la calitatea vieții umane și a permis părinților să spere că își vor vedea copiii mari și chiar să viseze la nepoți.

Oponenții lui Jenner au făcut propagandă unor idei false, au lăsat milioane de copii să se îmbolnăvească și a permis părinților să facă cel mai înfiorător lucru din viața lor : să-și îngroape copii.

Oare care dintre aceste idei merită să fie sărbătorită?

 

Bibliografie:

Offit, Paul A. Deadly Choices: How the Anti-Vaccine Movement Threatens Us All. New York: Basic Books, 2011

Williams, Gareth. Angel of Death: The Story of Smallpox. Basingstoke: Palgrave Macmillan, 2010

Brian Deer: http://briandeer.com/mmr-lancet.htm

 

 

 

Coaliția România Sănătoasă – Istoria Vaccinării

Vreau să vă arăt ceva frumos.

Împreună cu partenerii mei de la Coaliția România Sănătoasă am construit infograficul de mai jos. Are multe informații interesante și sper că puteți observa detaliile.

Coaliția România Sănătoasă este un proiect dedicat celor interesați de sănătatea publică. Deocamdată ne concentrăm pe diverse informații în jurul vaccinării, de la bolile împotriva cărora vaccinăm cât și educării asupra motivelor pentru care vaccinăm, demitizarea unor idei și poate clarificarea altora.

Avem participarea multor persoane care ne verifică informația și exprimarea și în general se asigură că nu spunem prostii.Și un grafician care ni le desenează.

Pentru că am creat o serie superbă de imagini mai jos am vrut să o pun și aici.

Dar nu e singura, avem multe imagini interesante care au nevoie de like și de share și de comentarii si implicare.

Deci dați like aici  și… sper să vă placă ce muncim.

Istoria Vaccinării pagina 1
Istoria Vaccinării pagina 1

Istoria Vaccinării pagina 2
Istoria Vaccinării pagina 2

Istoria Vaccinării pagina 3
Istoria Vaccinării pagina 3

 

Istoria mișcării antivaccin – 3 – Noul inamic

Pași înainte

De la începutul secolului 20, câteva boli începuseră să fie înțelese și lupta cu ele începuse să prindă formă.

Antitoxina difterică era folosită deja pentru a trata bolnavii în urma experimentelor lui Emil von Behring, recunoscute prin premiul Nobel în 1901. Chiar și în România, antitoxina difterică era produsă ”sub controlul personal al d-lui profesor Victor Babeș” [1] începând din 1895. Din păcate antitoxina își pierdea eficiența dacă era administrată la prea multe zile după infecție și deseori pacientul nu ajungea la timp la spital.

Un nou inamic se profila însă la orizont. Pe tot întinsul Americii copiii se duceau la culcare cu o febră ușoară și se trezeau incapabili să-și mai miște mâinile sau picioarele. Părinții disperați chemau medicul care diagnostica paralizie infantilă sau poliomielită. Cuvântul inspira teamă, medicina nu știa aproape nimic despre aceasta boală și ceea ce se știa era nebulos.

Citește mai mult