January 2019 – Insula Indoielii

Efectele non-specifice ale vaccinurilor și manipularea antivaccinistă

Recent au fost publicate două articole de presă cu titluri senzaționale legate de vaccinare. Agerpress a retras știrea dupa ce a realizat că a difuzat informații inexacte iar  România Liberă doar a modificat titlul. Este de evidențiat faptul că directorul editorial al “România Liberă” este un membru al mișcării antivaccinare din România.

Introducere și  context

Articolele o citau pe Christine Stabell Benn o cercetătoare ce face parte din proiectul Bandim, un sistem de monitorizare a indicatorilor de sănătate publică din Guinea Bissau. Una din principalele contribuții ale proiectului Bandim îl reprezintă  evidențierea efectelor non-specifice ale vaccinurilor.

Ce sunt efectele non-specifice ale vaccinurilor?

Pe scurt, un efect specific al vaccinurilor este reprezentat de impactul lor direct: scăderea bolilor pentru care se adresează (morbiditatea) și . scăderea  mortalității (numărului de decese) pentru respectivele boli. Un efect specific al vaccinului anti-variolic este eradicarea variolei. În viitor vom asista la eradicarea poliomielitei, un alt efect specific al vaccinării antipoliomielitice

Efectele non-specifice sunt efectele indirecte ale vaccinurilor. De exemplu, scad mortalitatea generală și impactul asupra sistemului medical. Pentru că scad numărul de cazuri și decese, mai mulți dintre cei vaccinați în copilărie ajung la vârstă adultă. Pentru că mai mulți adulți contribuie în economie, o ajută să crească. Pentru că vaccinurile reduc costurile sistemelor medicale, acestea pot investi în tratamente mai complexe.

Care este controversa privind efectele non-specifice?

E important de înțeles că niciunul dintre cercetătorii implicați în dezbaterea științifică privind efectele non-specifice nu dispută următoarele afirmații, oricâte titluri panicarde inventează antivaxerii:

  1. Vaccinarea salvează vieți
  2. Vaccinarea are efecte non-specifice pozitive – acestea includ scăderea riscului de dezvoltare a alergiilor, scăderea riscului de deces infantil subit
  3. Vaccinurile trebuie să ajungă la cât mai mulți copii (și adulți) pentru a preveni decese, spitalizări sau cazuri de boală
  4. Vaccinurile vii atenuate (BCG, rujeolic, poliomielitic oral, variolic) au efecte non-specifice pozitive ce includ protecția împotriva a numeroase alte boli.

Studiile menționate în articolele de presă vin cu o a cincea premisă care este cea dezbătută intens:

Datele rezultate din proiectul Bandim arată o corelație (dar nu o cauzalitate și nici un mecanism fiziologic) între administrarea unui vaccin inactivat ce nu se mai foloseste în România (DTwP -diftero tetanic – pertusis celular) și efecte non-specifice care includ decesul de la boli ce nu au legătură cu vaccinarea. Practic, vaccinul oferă protecția standard împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive. Asta e normal.

Dar, datele Bandim ridică ipoteza unor efecte non-specifice negative, folosind ca argument faptul că în datele lor, bolile pe care vaccinurile nu le țintesc direct par să afecteze mai tare copiii vaccinați decât pe cei nevaccinați.

Cercetătorii menționați în articol spun că există o asociere negativă între vaccinare și aceste decese, respectiv că mai puțini dintre cei nevaccinați sunt afectați de bolile care bântuie Guinea Bissau (malarie, malnutriție, boli diareice, etc.)

Există și efecte indirecte foarte pozitive.

Cercetând celelalte vaccinuri (BCG, OPV, rujeolic și variolic) echipa Bandim a relevat și efecte non-specifice pozitive ale vaccinurilor vii atenuate. Acestea includ reducerea dramatică a mortalității din toate cauzele. Practic, un vaccin viu atenuat este o metodă de protecție care nu doar că previne boala țintită ci întărește sistemul imunitar în mod semnificativ, dându-i capacitatea de a rezista foarte bine unor alte infecții.

De asemenea, cercetarea Bandim arată căun vaccin viu atenuat administrat după un vaccin inactivat elimină practic toate ipoteticele efectele negative ale vaccinului inactivat. După – înseamnă aici – chiar și la o lună distanță.

Există o istorie complexă a acestor afirmații făcute de echipa Bandim. Proiectul a fost început în 1978 și primele date au fost publicate în anii 2000. Dezbaterea vine de la faptul că studiile Bandim nu au putut fi confirmate de către alte echipe. Foarte des, între echipe de cercetători ”rivale” există dispute privind metodologia folosită. Echipa Bandim acuză metodologia din studiile de confirmare ca fiind incorectă. În același timp, multiple echipe de cercetători neagă această afirmație.

Discuțiile privind efectele non-specifice și metodologia folosită durează de multă vreme. Din 2000, de la prima publicare a concluziilor Bandim subiectul a devenit extrem de interesant pentru cercetători. Dar de ce durează atât de mult discuția?

Pentru că știința nu se mișcă repede, mai întâi se emite o ipoteză care apoi trebuie verificată și confirmată prin seturi ample de date. Asta este bine în unele cazuri (toată lumea pricepe că pământul e rotund iar demonstrația a fost făcută de vechii greci încă din atichitate). De asemenea e posibil să fie și dificil pentru cei ce încearcă să dovedească un lucru nou (descoperitorul Helicobacter Pylori a trecut prin multe încercări până a dovedit fără tăgadă că e posibil ca o bacterie să trăiască în mediul acid gastric).

Însă după ce concluzia este validată, paradigma se schimbă, ghidurile se modifică și toată lumea află lucruri noi. Așa ar trebui să se întâmple în mod obișnuit insă există și excepții când o parte din corpul medical nu se adaptează la noile recomandări, păstrând în practica curentă atitudini neactualizate.

Care este concluzia științifică astăzi?

Studiile inițiale au fost analizate și  s-a concluzionat că nu sunt suficiente așa că s-au constituit grupuri de experți care să analizeze ipoteza. Iată unul, al doilea, al treilea, al patrulea și mai sunt câteva.

Pentru că discuția privind metodologia este foarte tehnică și trebuie făcută o analiză complexă s-a înființat în interiorul comitetului de experți SAGE al OMS un grup  (care o includea și pe Christine Stabell Benn) care a avut ca și obiectiv să emită o recomandare în acest sens. În 2014, comitetul SAGE a ajuns la concluzia că datele privind efectele non-specifice negative ale DTP nu sunt convingătoare și nu e nevoie de o schimbare în programul de vaccinare recomandat de OMS. Raportul final se poate citi aici, pag 233-234.

Comitetul SAGE a validat însă efectele non-specifice pozitive ale vaccinurilor vii atenuate (studiile care au replicat cercetarea Bandim au confirmat această componentă)

Trebuie ținut minte că nu e suficient să prezinți o ipoteză interesantă, să faci declarații bombastice și dacă lumea îți apreciază ideea, ai câștigat. Știința nu e politică. Știința este dictatură. Dictatura dovezilor. Deci, când un comitet de experți îți numește ipoteza neconvingătoare, te resemnezi sau vii cu date mai bune. Au apărut date mai bune? Nu!

De ce nu au fost datele privind DTP convingătoare?

Motivele pentru care datele nu sunt convingătoare pentru experți sunt multe, dar există câteva slăbiciuni fundamentale:

Efectul negativ pare mai puternic la fete – deși știm că există boli care au predilecție pentru un sex sau altul, diferența observată în studii este atât de semnificativă încât devine puțin plauzibilă. Plus că bolile ce cauzează mortalitate în țările subdezvoltate nu au în mod normal aceste variații în a ținti un sex sau altul. Ucid fără discriminare.

Efectele nu sunt observate în alte țări de către alte echipe. Deși în teorie cercetătorii sunt complet imparțiali, sunt și ei oameni și pot face greșeli. Atât intenționate cât și neintenționate. Decizia de a folosi un protocol sau altul și a include sau exclude elemente din el poate duce la concluzii cu repercusiuni asupra întregului studiu. Mai mult, situația epidemiologică locală nu poate fi comparată cu alte regiuni în special din țările europene.

Concluzii și ce putem face

1. În primul rând, studiile controversate sunt făcute pe vaccinuri care nu mai sunt parte din Programul Național de Vaccinare. Deci indiferent dacă ipoteza este reală sau nu, impactul pe programul național este nul. Concluziile acestor studii sunt interesante doar pentru a înțelege ce întrebări își pun oamenii care se ocupă cu sănătatea publică la nivel global.

2.Toate vaccinurile sunt considerate de către toate părțile implicate în discuții sigure, și eficiente în prevenirea bolilor. Asta este dincolo de orice îndoială (dovezile dictează și aici) și nu se va schimba datorită unor ipoteze insuficient fundamentate.

3. Vaccinurile vii atenuate au un efect mai bun asupra sistemului imunitar decât cele inactivate. Ceea ce deja se cunoștea. Un virus folosit in vaccinurile vii atenuate simulează infecția mai bine decât un virus din vaccinurile inactivate. Oferă protecție de mai lungă durată folosind mai puține doze de rapel. De exemplu, vacinurile ROR și varicelic sunt considerate ”schemă completă” după 2 doze. Pentru protecția impotriva difteriei, tetanosului și pertusisului este nevoie de multiple doze în copilărie si apoi rapel la fiecare 10 ani.

4. Vaccinurile vii atenuate protejează foarte bine împotriva ”mortalității din orice cauze”. Un copil vaccinat complet până la 12 luni este mai în siguranță decât unul care a făcut doar vaccinuri la naștere sau doar câteva vaccinuri din schemă sau unul care a amânat anumite vaccinuri. Este în siguranță nu doar împotriva bolilor pe care le vizează vaccinul dar și împotriva altor infecții cu potențial letal sau cu risc de spitalizare.

5. Dacă vreți să minimizați riscul, să beneficiați de protecție maximă și să neutralizați orice efecte negative ipotetice, singura opțiune fezabilă este adăugarea unui vaccin viu atenuat în schema de vaccinare a copilului (după 2 luni).Cum România nu o va face prea curând, cei care își permit pot cumpăra și administra unul din cele două vaccinuri rotavirale orale disponibile pe piață (Rotarix sau Rotateq). De asemenea e de reținut că vaccinul BCG făcut la naștere este unul dintre cele cu efectele non-specifice pozitive.

6. Râdeți de antivaxerii care vă prezintă cercetarea grupului Bandim ca pe ceva negativ. Datele de acolo confirmă ceea ce ei nu vor să accepte: vaccinarea este sigură, eficientă și eficace. Și pe deasupra previne decese, previne infecții și asigură supraviețuire a milioane de copii în fiecare an.