Miturile pandemiei – între dezinformare și manipulare.

Pandemie. Cuvântul pe care epidemiologii s-au temut să-l rostească de frica banalizării și ignorării pericolului. Problema de sănătate publică pentru care nimeni nu este complet pregătit. E acum aici.

Și pe lângă infecția periculoasă pentru care nu există tratament, a apărut și o altă infecție periculoasă. Numită ”infodemie”, dezinformarea și manipularea din jurul pandemiei e poate mai gravă pentru că nu poți lua nicio pastilă ca să treacă.

Mi-am propus să discut o parte din mitologia medicală din jurul pandemiei pentru că e probabil cea mai complicată. Sigur, toți știm că virusul are ca sursă liliecii, nu un laborator, că rețelele 5G nu au făcut nimănui nimic (așa cum nici 4G, 3G, 2G sau 1G nu ne-au afectat). Știm da? Sper.

Dar când vine vorba de tratamente, e ceva mai complicat. Nu toți au cunoștințele necesare pentru a evalua validitatea unei presupuse terapii. Și ca de obicei sunt mulți profitori care au ceva de vânzare despre declară că va preveni boala. O să discutăm despre toate.

Dezinformări despre tratamentele asociate Covid

Hidroxiclorochina

Probabil cel mai discutat medicament împotriva Covid-19, are o istorie complicată în pandemie.

Inițial numit aproape miraculos de eficient, promovat ca panaceu de Donald Trump, datele au început să devină complicate. Medicamentul are numeroase efecte adverse deja cunoscute dar eficiența specifica impotriva covid-19 pare să varieze in funcție de multe date.

Nu ajută cu absolut nimic că două dintre cele mai importante jurnale medicale din lume au publicat si apoi retras informații bazate pe date suspecte (cercetătorii au cumpărat seturi de date fără să știe că sunt suspecte)

Astfel încât hidroxiclorochina este încă studiată și administrată pacienților cel puțin până când primele studii dublu orb controlate cu placebo pot fi finalizate (primele rezultate sunt așteptate în septembrie)

Între timp, victime colaterale sunt bolnavii de lupus pentru care hidroxicolorochina era un tratament de bază.

Ibuprofen

Dacă te apucă o febră, îți simți nasul blocat și îți vine să stai în pat primul gând este ”ah, am răcit, iau un ibuprofen acum, un paracetamol mai târziu și o sa fiu ok”.

Dar stai! În martie au apărut dezbateri intense despre folosirea ibuprofenului ca ca tratament pentru reducerea febrei și durerii dacă ai infectie cu SARS-CoV2. Clasa de medicamente din care face parte ibuprofenul a fost considerată un risc pentru bolnavi pentru că ar cauza o supra-expresie de receptori ECA2 (genul de receptori pe care noul coronavirus îi preferă ca și țintă).

Ba chiar, Ministerul Sănătății din Franța a recomandat paracetamolul în locul ibuprofenului pentru cei care ar avea febră. Și e important de înțeles, febra este un simptom comun multor tipuri de infecții iar ibuprofenul are utilitatea și limitările lui, bine cunoscute. În contextul în care mare parte din mesajul experților către public a fost ”comportați-vă ca și cum sunteți infectați deja” să adaugi ”nu luați ibuprofen în caz de febră” a fost problematic.

Din fericire, experții au analizat datele. Ibuprofenul poate fi folosit pentru tratarea febrei și durerii, atât la recomandarea medicului cât și la recomandarea farmacistului. OMSEMANHS și FDA au fost de acord în acest sens.

Pe scurt, dacă cumva faceți o febră suspectă și aveți doar ibuprofen în casă, e ok. Luați în doza potrivită conform prospectului, vorbiți cu medicul sau farmacistul și urmăriți simptomele.

Vitamina C și D

În fiecare toamnă, în locul unui vaccin anti-gripal românii dau iama în galantarul cu citrice și introduc conștiincioși portocale în dietă. Frumos și inutil, dar o dietă echilibrată e importantă oricum.

Vitamina C, promovată laureatul Nobel Linus Pauling ca și preventiv împotriva cancerului a ajuns între timp să ”prevină” răceli. Sau să le vindece. Nu le previne, nu le vindecă, dar nici nu strică să mănânci un măr.

Vitamina D a avut un moment de celebritate acum câțiva ani ca și soluție preventivă pentru diverse probleme. După care s-a intors la rolul ei normal, este utilă dacă locuiești în zone fără mult soare. Cu privire la infecția cu coronavirus, nu există dovezi ca ar fi utilă. De asemenea, nivelul vitaminei D din sânge este în general un indicator al unor potențiale probleme. Asta nu înseamnă că ridicarea nivelului de vit D din sânge va rezolva problemele.

Albastru de metil, argint coloidal, dioxid de clor

O altă serie de pseudo-tratamente promovate de diverși dubioși și profitori.

Albastrul de metil a fost sugerat de Dr Adina Alberts pe baza unui studiu care spunea ca un lot de pacienți oncologici nu au făcut încă Covid și sugera că este datorită folosirii albastrului de metil ca și soluție de tratament oncologic. Corelația nu era foarte puternică și pe deasupra nimeni nu a confirmat-o de atunci.

Argintul coloidal este o veche șarlatanie care a devenit un produs de succes în pandemie. În unele țări cu reglementare serioasă, diverși vânzători au fost puși sub acuzare. Argintul coloidal este foarte util dacă vrei să trăiesti pentru totdeauna ca un personaj din Avatar

Dioxid de clor sau Miracle Mineral Solution, a fost promovată ani de zile ca panaceu. Literalmente panaceu, vânzătorii o declară miracol dumnezeiesc și spun că vindecă toate bolile, de la cancer la SIDA. Evident, în realitate este doar clor, o substanță care nu trebuie înghițită în forma respectivă fiind extrem de toxică.

Dezinformări cu privire la măsuri de prevenție

Gargară cu apă

La începutul pandemiei a apărut un medic român care sugerat gargară pentru că ”virusul locuiește în faringe și acidul stomacal îl distruge”. Ciudat din partea unui medic de boli infecțioase să nu știe că virusurile locuiesc în celule, nu stau la taclale pe exteriorul unui organ, gata să se plimbe cu valul de apă.

Pentru claritate, gargara este utilă (chiar și cu o soluție de peroxid) dar nu drept prevenție a infecției ci pentru protecția celor din jur. De exemplu, în cazul unei intervenții stomatologice ar fi utilă curățarea gurii cu o soluție dezinfectantă înainte de a începe procedurile efective. Dacă infecția este deja instalată, nu trece decât după ce boala și-a urmat cursul. Gargara nu schimbă nimic

Diverse suplimente alimentare

Cu toții cunoaștem tentația de a ne cumpăra diverse suplimente pentru ”crescut imunitatea”. Acestea nu functionează din două motive:

a. Imunitatea nu crește sau scade, nu este o rotiță de volum. Imunitatea este influențată pozitiv de calitatea mâncării, exercițiului fizic, somnului și atitudinii mentale. Imunitatea este influențată negativ de aceeași factori, dacă somnul este dezorganizat, mâncarea e de proastă calitate, exercițiul fizic lipsește și psihicul este la pământ.

b. De fapt nu vrei să-ți crești imunitatea. Sistemul imunitar se află într-un echilibru fragil între două poziții. Una este ”ah, nu e nimic grav, dă cu niște febră și fă niște anticorpi” și ”alertă, atacați cu toate armele, o să muriiiim”. Distanța dintre aceste doua poziții este foarte mică și dacă suplimentele ar crește imunitatea ne-ar duce mai aproape de poziția paranoică cu fiecare nouă întâlnire cu un antigen. De exemplu…. polen. Sau… lactoză. Da, oamenii cu alergii pot spune ca au un sistem imunitar mai activ, care a înțeles greșit informația și în loc să se protejeze de virusuri și bacterii se ceartă cu polenul.

Dar, desigur, suplimentele alimentare sunt necesare, uneori, la sfatul medicului bine informat, din surse sigure și de la firme de calitate.

Măștile protective

Din 15 mai încoace, diversele manipulări și dezinformări din jurul purtării de măști de protecție au fost de-a dreptul înnebunitoare.

O cerință banală, anunțată cu mult timp înainte și chiar cu preț modic până la urmă a devenit motiv de istericale publice.

Da, la începutul extinderii pandemice Organizația Mondială a Sănătății a adoptat o pozitie conservatoare spunând că publicul nu are nevoie de măști de protecție decât în situații specifice, în cazul unor simptome sau dacă îngrijești pe cineva bolnav de Covid19.

Dar după ceva timp, necesitatea eliminării transmisiei a câștigat și toate organizațiile medicale precum și majoritatea statelor recomandă purtarea oricărui tip de mască în spații închise sau zone publice aglomerate.

Și nu, măștile nu blochează respirația, nu scad saturația oxigenului din sânge, nu produc afecțiuni de niciun fel. Cu atât mai puțin când sunt purtate în magazine sau alte spații închise pentru perioade limitate de timp.

Câteva studii care explică faptul că măștile functionează ca instrumente de prevenție:

Studiu cerut de OMS care arată că măștile scad semnificativ ricul de infecție:

https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(20)31142-9/fulltext

Un studiu despre cât de bine ar proteja măștile de gripă:

https://www.ijidonline.com/article/S1201-9712(08)01008-4/fulltext

Un review Cochrane privind calitatea protecției oferite de măști:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6993921/

Un studiu care detaliază protecția specifică oferită de măști împotriva coronavirusurilor.

https://www.nature.com/articles/s41591-020-0843-2#auth-14

Concluzii:

Purtați mască, urmați regulie de câte ori este posibil, spălați-vă pe mâini, respectați distanța de 2m.

Nu există alte soluții, cel puțin nu până avem un vaccin.

Un comentariu

  1. Excelent articol !
    Nu prea exista tratament pentru virusi. Cu rare exceptii – vezi aciclovir . Intrebare : aspirina nu este buna ? Eu stiu ca are un oarecare efect antiviral [sau paracetamolul]

Lasă un comentariu, spune-mi cum și se pare articolul

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.