M-am întâlnit cu acest articol
Puteți citi acolo un pps dintre cele care circula pe email plin cu informații detaliate despre componentele tampoanelor interne.
Pe lângă bumbac și niste ață, aparent tampoanele conțin azbest, vîscoza și dioxina. Care e problema?
Păi azbestul, o substanță ignifugă este un cunoscut agent cancerigen.
Vîscoza (sau rayon în engleză) este o substanță artificală cu capacitate bună de absorbție
Dioxina este o substanță toxică în cantități mari folosită în special pentru albirea bumbacului având aplicații și în industria alimentară.
Toate astea se unesc pentru a deveni cauza evidenta a sindroamelor de șoc toxic și a cancerelor cervicale și ale tumorilor uterine.
Să luăm însă afirmațiile sildeshow-ului pas cu pas.
1. Tampoanele conțin azbest pentru că azbestul te face să sângerezi mai mult și prin urmare vei folosi mai multe tampoane.
Nu, tampoanele nu conțin azbest. Folosirea azbestului este guvernată de legi internationale și organizații guvernamentale care au verificat (cel puțin în Statele Unite), dacă exista acest gen de material în tampoanele interne. Răspunsul este NU, si nu exista nici o cauză posibilă a acestui zvon. E doar o invenție.
2. Tampoanele conțin vîscoză.
Asta este adevărat, și e un lucru bun. Vâscoza (rayon) este un absorbant foarte bun și își face treaba cu eficiență după cum puteți atesta. Acel slideshow însă afirmă ca vâscoza împreună cu dioxina generează o problemă. Și asta pentru că fibrele de vâscoză rămase în urmă păstrează urme de dioxină în organism, dioxină care evident este periculoasă.Problema cu această afirmație este una simplă: e falsă. Vîscoza este mult mai densă decât bumbacul simplu (unul dintre motivele pentru care a fost creată) și nu lasă fibrele să cadă cum cad firele de păr de pe câine. Bumbacul face asta în schimb, deci schimbarea tampoanelor cu unele “nealbite” nu ar rezolva problema ci ar înrăutăți-o.
3. Tampoanele conțin dioxină
Asta este o afirmație adevărată, însă trebuie să luăm în considerare riscurile asociate. Dioxina este folosită pentru albirea fibrelor de bumbac și evident o parte din acele fibre vor ajunge în tampoane. Cât însă, e greu de spus, nu există un consens asupra riscurilor dozajului. Mai multe măsurători au descoperit că aceasta substanță este rareori detectabilă în tampoane însa este prezentă. Cantitatea descoperită la un studiu din 1995 este de o parte dioxină la 3 miliarde părți bumbac + vâscoză. Aproximativ echivalentul unei lingurite intr-un ocean.
Trebuie să întelegem că procesul de cultivare a bumbacului este unul dintre cele mai intensive în folosirea pesticidelor si proceselor de albire, așa că riscul expunerii la dioxină este mai mare dacă luați un tricou alb decât dacă folosiți un tampon. De asemenea dioxina este prezentă în produse alimentare (celebrul caz Danone și multe altele) astfel încât evitarea completă nu este posibilă. Dar asta nu înseamnă că vă veți îmbolnăvi (nivelul de dioxină fiind extrem de mic în toate cazurile) însă nu e cazul să schimbați timpul de tampon pentru atâta lucru.
În plus, dioxina nu se înmulțește spontan!!! Este o substanță artificială, o hidrocarbură, nu o bacterie sau altceva.
Evident, nu exista o legătură cauzală între diverse tipuri de cancer și tampoane. Singurele riscuri sunt acele reacții de șoc toxic, care pot fi însă legate și de alte cauze.
O igienă corectă și schimbarea tamponului la intervale regulate rezolvă aceste probleme. În Statele Unite au existat într-o vreme tampoane care teoretic nu necesitau înlocuire de-a lungul întregului ciclu menstrual. Acelea au generat multe probleme, dar sper că voi aveti mai multă minte decât să vă imaginați că e normal să nu aruncați ceea ce corpul vostru aruncă.
interesant !
transmit mai departe. azi am primit si eu acelasi email si vroiam sa ma informez inainte.. multzam pentru informatii.
Dorian, cu mare placere, ma bucur ca informaţia este utilă.