Vaccinul rujeolic funcționează?

În vârful epidemiei de rujeolă, după 30 de decese inutile și absurde e normal să ne întrebăm dacă vaccinurile chiar funcționează. După ce se vor rezolva și crizele de vaccin, vor avea încredere părinții să își vaccineze copii? Pot avea încredere în vaccinurile oferite de stat?

Notă: în România și în restul lumii s-a folosit inițial vaccin rujeolic monovalent, apoi s-a trecut la vaccin combinat precum ROR. Din acest motiv este menționată specific în grafice introducerea ROR.

Ca să înțelegem eficiența cunoscută a vaccinului e bine să vedem niste date istorice. Și nu doar de la noi ca nu suntem singuri pe lume.

Dar pentru a avea informația importantă în fața ochiilor iată numărul de cazuri de rujeolă din România 1960 până în 2016.  Datele oficiale ale CNSCBT.

Numărul de cazuri de rujeolă 1960 - 2016.
Numărul de cazuri de rujeolă 1960 – 2016. Date oficiale ale Centrului Național de Supraveghere și Control a Bolilor Infecțioase

Suplimentar, iată datele de acoperire vaccinală din România în ultimii ani.

Acoperirea vaccinală ROR, 2005 - 2016.
Acoperirea vaccinală ROR, 2005 – 2016. Date obtinute de la Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile

E foarte important ca în contextul epidemiei să înțelegem corect graficele. Cel cu numărul de cazuri se explică singur. După introducerea vaccinării, numărul de cazuri cade dramatic. Nu suficient însă, până nu se introduce doza 2, care crește eficiența vaccinării și scade și mai mult numărul de cazuri din epidemii. Din 2004 s-a introdus vaccinul trivalent ROR.

Graficul cu acoperirea vaccinală arată scăderea constantă a numărului celor vaccinați în fiecare an. Aceste scăderi nu sunt cauzate de lipsuri de vaccin. Trebuie mentionată o scădere dramatică în 2015 datorită variației dintre vârstele de vaccinare pentru doza 2 (s-a mutat vârsta de la 7 la 5 ani și în confuzia generată, mulți părinți au ezitat)

Sunt aceste grafice mincinoase? E normal să nu avem încredere în statul român, dar totuși, în privința vaccinării ar trebui să fie capabil să obțină produse rezonabile.

Sunt aceste vaccinuri eficiente? Să comparăm cu alte țări.

Anglia și Țara Galilor: Introducerea vaccinului în 1968 aduce o scădere dramatică a cazurilor (la fel ca în România).

Cazuri de rujeola in Anglia și Țara Galilor.
Cazuri de rujeola in Anglia și Țara Galilor. Sursă: Wikipedia

Statele Unite: Numărul de cazuri de rujeolă scade dramatic la fel ca în România.

Număr de cazuri de rujeolă în SUA.
Număr de cazuri de rujeolă în SUA. Sursă :http://www.infectionlandscapes.org/

Dar desigur, cele două țări de mai sus au apă caldă și sunt țări moderne. Hai să comparăm cu țări sărace care nu aveau un sistem medical bine pus la punct. Au functionat vaccinurile și acolo?

Burkina Fasso: Da

Mali : Da

Togo : Oh da.

Numar de cazuri in Burkina Fasso, Mali, Togo
Numar de cazuri in Burkina Fasso, Mali, Togo. Sursa: MMWR Weekly. January 23, 2004 / 53(02);28-30. Measles Mortality Reduction. Tabel disponibil la http://www.iayork.com

Concluzii:

Vaccinarea este eficientă în toate colțurile lumii. Nu veți găsi o țară în care numărul de cazuri de rujeolă să crească după introducerea vaccinării.

Vaccinarea salvează vieți. Există tabele alternative în care puteți găsi și numărul de decese prevenite (în special în țările sărace unde tratamentul era mai slab decât prevenția).

 

De ce au murit 25 de copii în epidemia de rujeolă?

24 de copii. O clasă de copii, doua microbuze, șase masini mici. Am pierdut 24 de copii într-o epidemie de rujeolă ce i-a răpit pe cei vulnerabili. Putem arunca vina în diverse părți, de la Ministerul Sănătății la diverse poame antivaccin și neobosita lor luptă cu realitatea.

Dar adevărul e că au murit 24 de copii.

Niciun cuvânt scris, nicio vorbă, nicio acțiune oricât de multi-factorială nu vor mai aduce acei copii înapoi.

Există însă în mediul online și probabil în gândurile multor părinți – care se tem de vaccin mai tare decât de boală – o fascinație privind cauza morții acestor copii. În media ni se spune ”de la rujeolă” dar uneori mai apar si mențiuni ale altor boli. Și atunci, unii se gândesc, păi n-au murit de la rujeolă, au murit de la altceva. Haideți să analizăm datele publice ca să aflăm realitatea.

Cele 24 de cazuri nu sunt simple raportări, procente, cifre. Sunt mai mult de atât. Sunt copii pierduți, vieți irosite, decese absurde cauzate de neîncrederea într-un act medical deja validat de 221 de ani.

Nici un părinte, nici o ființă umană cu empatie nu poate citi aceste povești ca altceva decât sunt: tragedii complet evitabile.

În toate cazurile de mai jos, informația publică ne arată că rujeola a adus un sfârșit tragic unor copii care ar fi trebuit să aibă mulți ani în care să se bucure de viață.

Nota bene: Numele și poveștile acestor copii sunt inventate. Mi se pare că focusul pe diagnostice și chestiuni medicale ne vor îndepărta de realitatea faptului că aceștia erau copii. Copii care erau bucuria părinților lor. Așa că merită, în lipsa unor date concrete, o mică poveste.

Restul datelor sunt cele oficiale.

Cazul 1:

Adriana era o fetiță bucălată, cu ochi albaștri care râdea la orice persoană ce se apropia de ea. Foarte activă și curioasă într-o zi s-a ascuns sub pat și abia a fost găsită. Nu pățise nimic, o luase somnul.

Vârstă:  8 luni
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: Nu
Diagnostic deces: bronhopneumonie [consecință a rujeolei]
Confirmare rujeolă laborator:  Contact cu un caz confirmat cu laboratorul.
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola : Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Adriana s-a ascuns sub pat pentru ultima dată.

Cazul 2

Cristina avea foarte mult prea mult chef de joacă. Deja învățase să meargă și explora atât casa cât și curtea după bunul plac. Alergând după un cățel s-a impiedicat și a luat o mică trântă. Nici nu a plâns, până și cățelul se uita admirativ.

Vârstă: 1 an
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunsocute: otită, pneumonii, sindrom convulsiv [niciuna din aceste afecțiuni nu este mortală]
Diagnostic deces: Insuficienta respiratorie acuta. Bronhopneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Cristina nu și-a mai întâlnit prietenul cățeluș.

Cazul 3

Amalia era bucuria părinților ei. Au învățat-o să numere dar după 5 se plictisea. Încerca sa-și spună numele des, ieșea doar ”Aaia”, dar era evident satisfăcută

Vârstă: 9 luni
Vaccinat: Nu
Diagnostic deces: pneumonie acută, viroză eruptivă
Confirmare rujeolă laborator : Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Amalia nu a aflat ce urmează după cifra 5.

Cazul 4

Alexandru a fost un puști grozav. Diagnosticul unei boli care i-a făcut viața grea nu i-a schimbat în niciun fel entuziasmul pentru școală sau pentru distracție. Lui Alex îi plăcea să se iasă cu prietenii lui, jocurile pe calculator și să citească. Îi mai plăcea de una din fetele din clasa de lângă el.

Vârstă: 15 ani
Vaccinat: Nu
Diagnostic deces:  Bronhopneumonie. Boala Niemann Pick
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranța de viață dacă nu întâlnea rujeola: Niemann Pick tip B si C vin cu o speranță de viață de maxim 20 de ani.
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Boala lui Alexandru a fost agravată de infecția cu rujeolă și l-a omorât. Fata de care îi plăcea nu a apucat să îi spună că simțea același lucru.

Cazul 5

Alina se bucura de mersul la creșă unde își făcuse deja câțiva prieteni. Învățase versurile de la ”Eu am o casă mică”, dar nu îndrăznea să le zică pe toate încă.

Vârstă: 2 ani
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: Distrofie
Diagnostic deces: bronhopneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă.  Alina nu va apuca niciodată să strige versurile cântecelului ei preferat.

Cazul 6

Ioana iubea apropierea de mama ei, îi plăceau foarte mult momentele când erau doar ele și se bucura de vocea mamei când aceasta îi cânta.

Vârstă: 3 luni
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: atrezie esofagiană de la naștere
Diagnostic deces: Bronhopneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: bolnavii de atrezie esofagiană au speranță de viață normală dupa intervenții chirurgicale.
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Ioana nu se va mai bucura de vocea mamei ei.

 

Cazul 7

Valentin era mezinul familiei. Mai avea două surori și ele îl țineau ocupat în majoritatea timpului. Uneori evada și explora singurel casa dar de obicei îl găseau cu ușurință. Jocul lui preferat: tati îl făcea să zboare ca pe un avion.

Vârstă: 1 an, 4 luni
Vaccinat: Nu
Diagnostic deces: Insuficientă respiratorie acută protezată mecanic, rujeolă sepsis, bronhopneumonie.
Confirmat rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Vali nu a ajuns să zboare cu un avion adevărat pentru că a fost omorât de rujeolă.

Cazul 8

Elena nu avusese deloc o viață ușoară dar cei care o cunoșteau erau fericiți că au întâlnit-o. Îi plăceau filmele romantice, serialele SF și cărțile ce i se citeau. Aștepta cu nerăbdare să meargă la un concert al formației preferate.

Vârstă: 14 ani
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunsocute: retard mental, tetrapareză spastică – afecțiuni care nu afectează durata vieții
Diagnostic deces: Bronhopneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Intre 30 si 70 de ani
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Concertul a avut loc, dar Elena nu a fost acolo să se bucure de el.

Cazul 9

Luana era atât de dulce încât mulți prieteni ai părinților s-au oferit să fie bone doar ca să se bucure de prezența ei. Îi plăcea să se joace ”v-ați ascunselea” și uneori chiar câștiga.

Vârstă: 1 an și o lună
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: Nu
Diagnostic deces: Pneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Luana nu va învăța să se joace alte jocuri.

Cazul 10

Sandra era cea mai dulce și creață copilă din lume. Învățase să meargă și zâmbea cu toți dinții, nici ei prea mulți. Sandra era pasionată de fratele ei mai mare pe care îl urmărea peste tot. Toți cei care o întâlneau pe Sandra se îndrăgosteau de ochii ei verzi.

Vârstă: 1 an
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunsocute: Malnutriție
Diagnostic deces: Rujeola formă severă. Malnutriție.
Confirmat rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Sandra a fost omorâtă de rujeolă. Ochii ei verzi nu au mai stârnit zâmbetul nimănui.

 

Cazul 11

Raluca văzuse deja toate desenele animate Disney,  preferatul ei fiind Mica Sirenă. Își dorea să fie ”pintesă” atunci când va crește mare și își dorea un crab drept animal de casă.

Vârstă: 1 an și 9 luni
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: contact anterior cu bolnavi de rujeolă
Diagnostic deces: Pneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Raluca nu a ajuns prințesă și nici nu a avut ocazia să vadă vreun crab.

Cazul 12

Vlad adora sunetul jucăriei de deasupra pătuțului. Era fascinat de culorile, texturile, formele acesteia. Adormea fericit de fiecare dată când o vedea acolo.

Vârstă: 3 luni
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute:  intoleranță alimentară, rinichi polichistic bilateral
Diagnostic deces: insuficiență respiratorie, bronhopneumonie acuta bilaterală.
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Florian și-ar fi cunoscut nepoții
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Vlad nu se va întoarce niciodată la jucăriile din patul său.

Cazul 13

Mihai era pasionat de joaca în baie și nu refuza nicio ocazie să se bălăcească. Apoi alerga gol prin casă țipând de încântare în timp ce părinții încercau să-l convingă că e momentul pentru somn.

Vârstă: 1 an 1 lună
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: boala granulomatoasă cronică, splenomegalie
Diagnostic deces: bronhopneumopatie acută
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Cel puțin 40-50 de ani.
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Părinții lui Mihai încă aud chiotele lui fericite deși nu mai au după cine alerga.

Cazul 14

Oana era fascinată de fluturii și gândăceii din grădină. Adora să alerge după ei și voia să-și construiască o fermă de furnici când mai creștea

Vârstă: 1 an 1 lună
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: Nu
Diagnostic deces: Insuficiență respiratorie acută, bronhopneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Oana nu a apucat să vadă încă cei mai frumoși fluturi europeni și ferma de furnici va mai aștepta.

Cazul 15

Ovidiu adora să-și viziteze bunicii și bunicii îl răsfățau cât puteau de mult fără să se prindă mami.  Avea și un prieten, un papagal pe nume Cristofor (de la Cristofor Columb, evident)

Vârstă: 8 luni
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: Nu
Diagnostic deces: bronhopneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă.  Bunicii lui Ovidiu au îmbătrânit cu încă zece ani, iar Cristofor încă se întreabă unde e tânărul lui prieten.

Cazul 16

Mădălina avea totul aproape în ordine în viață. Deși făcea parte dintr-un grup de copii ce a primit un cadou nedorit în copilărie (o infecție HIV), Mădălina se simțea norocoasă. Tratamentul cu retrovirale funcționa și ea se simțea mai bine decât până acum, oamenii o apreciau la muncă și se simțea puternică. Tocmai începuse un nou proiect și era dornică să-l ducă la bun sfârșit.

Vârstă: 27 ani
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunsocute: lombosciatică (dureri de spate), HIV stadiul B3
Diagnostic deces: Sepsis, rujeolă complicată cu pneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Pentru pacienții cu HIV care sunt pe tratament specific speranța de viață este apropiată de cea a populației generale.
Concluzie: Adult omorât de rujeolă. Rujeola pe fondul imunității scăzute aduse de HIV a omorât-o pe Mădălina. Norocul Mădălinei se terminase.

Cazul 17

Florian iubea trenurile. Iubea totul la ele: sunetul pe care îl făceau, viteza, oamenii pe care îi întâlnea cu fiecare călătorie.

Vârstă: 1 an 6 luni
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: tetraplagie spastică, malformație cardiacă congenitală [afecțiuni tratabile]
Diagnostic deces: pneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Contact cu un caz confirmat cu laboratorul.
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Florian nu va mai face vreo călătorie cu trenul

Cazul 18

Andrada mergea la grădiniță conștiincios și învățase câteva poezii. Îi plăceau ghicitorile, să deseneze și să se joace cu plastilină

Vârstă: 3 ani 5 luni
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: Anemie, supraponderal
Diagnostic deces: plămân prăbușit, anemie carențială, rujeolă formă severă
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Buburuza făcută de Andrada din plastilină este acum o scumpă amintire pentru părinții ei.

Cazul 19

George era cel mai fericit când era dat în leagăn. Parcul de lângă casa lui era foarte des vizitat și George abia aștepta să fie suficient de mare să testeze și celelalte locuri de joacă.

Vârstă: 8 luni
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: Nu
Diagnostic deces: Pneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. George nu va mai explora alte parcuri iar părinții lui încă izbucnesc în plâns când trec pe lângă locul de joacă.

Cazul 20

Alexandra era pasionată de stele și de lună. Tatăl ei îi arăta în fiecare seară constelațiile de pe tavan, știa care este Carul Mare, constelația Orion și de unde vor veni extratereștri

Vârstă: 1 an 9 luni
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: tuberculoză pulmonară sub tratament.
Diagnostic deces: bronhopneumonie bilaterală, pleurezie bilaterală.
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Alexandra nu va mai învăța celelalte constelații de pe tavan sau cele de pe cerul nopții.

Cazul 21

Elisabeta învățase după mult efort să joace șah online, se bucura de discuțiile cu prietenii ei și iubea pizza mai multe decât orice.

Vârstă: 17 ani
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: tetrapareză mixtă, retard psihomotor, epilepsie.
Diagnostic deces: bronhopneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Ultima partidă de șah a Elisabetei a rămas neterminată.

Cazul 22

Ana adora o mașinuță din lemn pe care i-o adusese tati, a încercat să o mănânce de câteva ori dar nu avea gust bun. Mami știa ca nu va putea adormi daca nu i-o aducea.

Vârstă: 3 luni
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: Defect septal atrial
Diagnostic deces: bronhopneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită.
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Ana nu a apucat să facă o plimbare cu o mașină adevărată.

Cazul 23

Maria era foarte fericită când ieșea la plimbare, mai ales pentru că se încălzise. Se uita uimită la explozia de verde a primăverii și asculta fascinată păsările cântătoare.

Vârstă: 5 luni
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: Nu
Diagnostic deces: insuficiență respiratorie acută, bronhopneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Lungă și fericită.
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Maria nu va mai simți mirosul teilor înfloriți, nu va merge la mare vara.

Cazul 24

Lidia era o fetiță plină de viață care se bucura de fiecare zi cu soare. Îi plăcea să se joace cu prietenele ei și când era singură își lua rochiile preferate și se învârtea până amețea.

Vârstă: 9 ani
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute: Sindrom Down
Diagnostic deces: insuficiență respiratorie acută, bronhopneumonie
Confirmare rujeolă laborator: Da
Speranță de viață dacă nu întâlnea rujeola: Între 30 și 70 de ani
Concluzie: Copil omorât de rujeolă. Lidia a făcut ultima piruetă.

Cazul 25:

Informatie aici:http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21760386-25-lea-caz-deces-din-cauza-epidemiei-rujeola-copil-2-ani-nevaccinat.htm

Vârstă: 2 ani
Vaccinat: Nu
Alte afecțiuni cunoscute:Nu
Diagnostic deces: în așteptare
Confirmare laborator: Da

 

Final:

Dacă ați ajuns până aici, la finalul unui articol atât de trist, nu pot decât să sper că înțelegeți de ce susțin vaccinarea, de ce Legea Vaccinării trebuie să treacă de parlament intr-o formă care să conțină sancțiuni pentru cei care nu vaccinează și pentru cei care nu aduc vaccinuri la timp.

Nu mai putem avea un asemenea bilanț, o asemenea irosire de viață. Le suntem datori tuturor acești copii ce ar fi putut avea o viață lungă înainte. Le suntem datori să nu se repete asemenea dezastru.

În caz că e nevoie să răspund la întrebarea din titlu, cele 24 de victime ale epidemiei de rujeolă au murit din cauza rujeolei. Nimeni, nici o ființă onestă nu poate spune altceva, cu datele în față.

Invitație pe o insulă

La începutul anilor 2000, mă plimbam prin oraș cu un prieten, când, în fața noastră cineva se apleacă și culege de pe jos un inel de aur. Uimit, se întoarce către noi și ni-l oferă, desigur la preț de nimic. Eu am fost tentat, prietenul meu mi-a făcut semn să trecem mai departe. Ulterior mi-a spus  că a mai văzut tehnica asta înainte și n-are încredere. Desigur, era un truc, o podoabă vopsită vândută la suprapreț ca și cum ar fi inel de aur. Metodă bună de a lua banii credulilor.

În acel moment mi-am reamintit multe lecții primite de-a lungul vieții în care merita să fi precaut în loc să crezi fără să cercetezi mai adânc.

În 2009, eram expus la atât de multă informație falsă în jurul meu și reacția mea era atât de puternic împotriva acesteia, încât atitudinea mea constantă de opoziție a început să-mi irite colegii și prietenii.

După al 12-lea mail re-re-re direcționat către mine și primirea unui răspuns care explica de ce conținutul este fals am început să nu le mai primesc. Dar în același timp, resursele pe care le foloseam pentru a explica de ce unele informații care circulau pe email erau false nu existau în limba română. Și atunci am văzut ocazia de a-mi testa capacitatea de a scrie si compune texte pe care cei care au nevoie de informație să le înțeleagă. Așa mi-am deschis blogul, numit Insula Indoielii (www.insulaindoielii.ro), ca metaforă pentru un loc în care regula ”crede și nu cerceta” nu este validă. În schimb există alte reguli, precum ”afirmațiile extraordinare necesită dovezi extraordinare”.

De ce eu? Doar pentru că mă consider capabil să mă documentez. Expunerea la un pic de educație științifică în facultate și la așa-numita mișcare sceptică din afara României mi-au dat instrumentele pentru a nu mai crede absolut orice informație circulă prin media. A nu se ințelege că sunt conspiraționist, departe de mine asemenea termeni.

Dar am dedicat ultimii 7 ani promovării unei idei a cărei necesitate este evidentă tuturor celor dezamăgiți de spectacolul politic, de starea media și de nivelul de informații false care, desigur, circulă nestingherite.

În lumea scepticismului există niște ținte ușoare. Astrologia, homeopatia, aparatele de energie infinită, sunt toate idei care, deși populare, au foarte puține dovezi științifice și sunt de cele mai multe ori păcăleli sau metode de a lua bani de la cei creduli. Sunt tolerate și întâlnite în diverse forme în fiecare zi, dar rareori rănesc pe cineva, chiar dacă există cazuri.

În schimb, când vine vorba de vaccinare, lucrurile nu stau chiar așa. Vaccinare chiar este importantă, esențială, fundamentală unei societăți funcționale. Când o mare parte a populației refuză vaccinarea se întâmplă lucruri grave. Precum cele 6 decese din acest an. Precum cele peste 80 de cazuri de tuse convulsivă de anul trecut.

Văzând acest trend încă din 2012, am început să scriu despre vaccinuri și să încerc să prezint informația așa cum o înțelegeam eu. Citind o carte antivaccin și căutând să confirm datele din sursele menționate de aceasta, am descoperit o mare de conspirații într-atât de complexe încât vaccinurile sunt vinovate pentru toate bolile lumii indiferent dacă bolile astea sunt recente sau sunt mai vechi decât piramidele.

În urma interesului asupra vaccinării am scris multiple articole, am făcut cursuri dedicate medicilor pentru a înțelege detalii, am citit vreo 4-5 cărți de istoria medicinei, am construit relații cu profesioniștii din sănătate și în câteva ocazii chiar am prezentat în fața lor.

Mereu am fost întrebat de ce mă implic. De ce mă interesează așa de tare, de ce acest subiect, mai ales cât timp încă nu am copii. Și e greu de explicat în puține cuvinte. Mi-am ținut nepoata în brațe, am ținut în brațe și m-am jucat cu nenumărați copii ai prietenilor din jurul meu începând de la doar câteva zile. Am văzut acea mică viață fragilă gângurind și având încredere în mine.

Cum aș putea tolera o ideologie care nu are ca rezultat decât moartea unor copii nevinovați? Cei 5 copii morți anul acesta de rujeolă… ei s-au îmbolnăvit pentru că erau prea mici pentru a fi primi vaccinul ce îi putea proteja. . Adică din cauza celor din jurul lor care i-au expus la o boală care i-a omorât.

Acoperirea vaccinală în România este dramatică. Dintr-o combinație de factori în care are un rol important și faptul ca Ministerul Sănătății nu reușește să cumpere la timp vaccinuri. Dar și faptul că există o mișcare consistentă, cu grupuri, site-uri, pagini de Facebook și chiar persoane publice, unele cu titlu de doctor care profită de creșterea unei nișe și se asociază fără vreo rusine cu o mișcare ce este responsabilă de decese în întreaga lume.

Există o nișă în cadrul mișcării antivaccin care încă de la începuturile vaccinării s-a opus pe diverse motive. Unele sunt acum moral reprobabile, de exemplu ”intervenim în planul lui Dumnezeu”. Da, într-o vreme mișcarea antivaccin numea moartea copiilor un lucru bun pentru că asta era voia Domnului.

Între timp, argumentele s-au schimbat. Acum ne spun fără vreo urmă de îndoială că vaccinarea cauzează autism, în ciuda faptului că până și organizațiile pentru copiii autiști refuză o astfel de asociere și există nenumărate cazuri de copii autiști care n-au fost vaccinați.

Dar în aceleași grupuri afli multe alte idei, refuzate de medicină, considerate ilegale și periculoase pe tărâmuri mai vestice. Toate acestea se împrăștie generos în țara noastră, fără vreo limită legală sau vreo informare oficială asupra pericolului

E trist și uneori amuzant să văd acuzațiile pe care antivacciniștii le aduc tuturor. Statului, companiilor farma, mie și celor care încearcă să informeze părinții despre necesitatea vaccinării. Că suntem plătiți, că suntem direct interesați de vânzarea unor vaccinuri. Doar că vaccinarea este cam 1% din cifra de afaceri a companiilor farma în România. Chiar și la nivel global, cifrele nu depășesc 5% profit. E o paranoia continuă din partea unor oameni care nu au legătură cu subiectul dar reușesc să sperie mii de părinți.

Și uneori fac chiar profit. În ultimele luni am urmărit fascinat cum un nutriționist (o profesie pe care o obții după câteva weekend-uri de cursuri) a devenit portavocea antivaccinismului local. Argumentele lui? Opinii personale, pentru că cea mai sumară studiere a literaturii științifice i-ar arăta oricei persoane bine intențioante informația corectă. Dar! Părinții cu diverse afecțiuni îl caută pentru că au auzit de bine despre el. Și le spune că vaccinurile sunt rele, evident. După care le vinde următoarele : consultație – 200 de lei, analiza firului de păr (complet inutilă) – 400 de lei, cartea proprie – 100 de lei.

În alte părți apar alți profitori. Una vinde uleiuri esențiale. Altul vinde cursuri de homeopatie. În unele cazuri se cer donații pentru diverse acțiuni. Mai sunt persoane care fac conferințe, uneori pe gratis, alteori nu.

Acest gen de întâmplări sunt comune. Oamenii tentați de conspirații și mistere, de tratamente alternative, de soluții miraculoase sunt doar o piață de exploatat.  Și există mulți oameni care îi exploateaza intens. E și greu să-ți dai seama dacă cei care le vând sunt cu adevărat convinși sau doar niște șarlatani.

Ne putem cu toții proteja de informație falsă, de decizii greșite și de tratamente periculoase dacă urmăm reguli simple de informare și ne dezvoltăm gândirea critică. Nu pot decât să sper că vom deveni cu toții mai raționali.

 

Antivacciniștii au întrebări – eu am răspunsuri

Inițial voiam să scriu că Olivia Steer are intrebări dar nu sunt capabil să ascult  toate fandaxiile de mult demonstrate false ale acestui personaj tragic, cum zice Mircea Cărtărescu.

Dar apoi am dat peste cineva care poate că poate fi educat și cu care sper că se poate discuta rațional. Un editorialist al site-ului de mare angajament activenews.ro care are intrebări.

Și e frumos să le luăm încet încet și să le răspundem. Acolo unde se poate, desigur, pentru că unele întrebări nu au sens, doar vorbim de antivacciniști.

1) Cum se face că această „epidemie” a fost făcută publică chiar în zilele în care se pregătește re-discutarea legii vaccinării obligatorii?

Răspuns: Epidemia este perfect reală, datele publicate de MS sunt doveditoare in acest sens. Cât despre lege, a mai fost anunțată de vreo 4-5 ori în ultimii doi ani. Atunci nu era nici o coincidență minunată. Poate că în sfârșit, la al treilea deces inutil al unui copil s-a decis că s-a umplut paharul?

2) Cum se face că Ministerul nu a făcut public absolut nicio dată de identificare, nicio poză, absolut nimic, despre victimele pe care le-a anunțat? Să nu uităm că e vorba de același Guvern care nu s-a sfiit să arate cu degetul spre firma Lactate Brădet, într-un caz asemănător.

Răspuns: Pentru că în sănătate exista ceva numit protecția datelor personale. Numele și informațile despre copiii decedați sau bolnavi sunt confidențiale. Singurii care le vor sunt cei din presă care vor să vâneze familiile îndoliate pentru a smulge audiență. Guvernul o fi același dar ministerul e altul. Ce frumos și convenabil e să uităm asta. Toți copiii afectați de Lactatele Brădet nu au fost numiți de Ministerul Sănătății sau pozați vreo secundă (din inițativa medicilor cel puțin).

3) Cum se face că mass-media de casă a Guvernului nu a putut găsi până acum niciun membru al familiilor îndoliate sau măcar dintre cele 675 de cazuri înregistrate la nivel național pentru a ilustra “epidemia”?

Răspuns: Pentru că un simplu drum în județele afectate va aduce oricărui jurnalist care știe să-și facă treaba confirmarea epidemiei. De altfel presa locală a vorbit despre asta de mult. Sigur e vreo conspirație, nu?

4) Cum se face că în 2015 au murit 4 copii de rujeolă, iar în 2014 au murit 59!( Conform datelor oficiale ale OMS, aici) , și totuși nu am avut parte de nicio epidemie? Dacă ce spune Ministerul e adevărat, și campania anti-vaccinare din ultimii 2 ani este de vină pentru epidemia din 2016, cum rămâne cu statisticile Organizației Mondiale a Sănătății care ne spun că numărul victimelor a scăzut din 2014 încoace?!

Răspuns: Vezi, jurnalismul de carton este iresponsabil mai ales când nu își înțelege propriile surse.  In 2015 si 2014 nu a murit nimeni de rujeolă. Datele oficiale ale OMS sunt legate de incidență, adica numărul de cazuri de boală. Campania anti-vaccinare, dusă inclusiv de activenews.ro este responsabilă pentru decesele din 2016. Asta ne-o spune aceasta imagine minunată. Cifrele pe 2016 vor fi probabil și mai rele.

14445132_1282316815126464_5565814337884292223_o.jpg

5) Cum se face că epidemia a izbucnit în Cluj, Timiș sau Bistrița – Năsăud, dar nu în județe unde rata de nevaccinare este cea mai mare din țară, precum în București, Suceava sau Neamț?

Răspuns: Cel mai probabil pentru că în județele în care a izbucnit epidemia există comunități unde acoperirea e mai mică decât ar lăsa să se vadă cifrele la nivel de județ. Până la urmă vorbim de județe destul de afluente, cu populație mare în intervalul de vârstă și nivelul de educație tipic pentru antivaccinism.

7) Cum se face că autoritățile preferă să dea vina pe „mișcarea anti-vaccin”, dar refuză să pronunțe cuvintele „romi” sau „țigani” sau măcar „populație migratoare” care preferă să locuiască în condiții care favorizează apariția bolilor infecțioase?

Răspuns: Pentru că autoritățile nu sunt xenofobe ca jurnaliștii activenews, poate? Un alt motiv ar fi pentru că începutul unui focar este esențial doar în primele săptămâni, ulterior eforturile fiind pe închiderea focarului pentru ca el să nu se extindă. Dar dacă există suficienți nevaccinați… se extinde.

8) Când o să se facă publice informațiile publice despre copiii diagnosticați cu rujeolă, așa cum au cerut deja zeci de părinți din întreaga țară, conform legii Legii 544/2001?

Răspuns: Problema este că ”zeci de părinți” au cerut informații pe care nu le înțeleg. Date de laborator și alte chestiuni pentru care nu au pregătire nici cât Olivia Steer la făcut salate. Poate dacă încetați să lăsați absolvente de litere cu diplomă de traducător să vă scrie articolele despre știință, vă ia cineva în seamă.  Uite informație de genul ”câți erau nevaccinați” am cerut si eu. Iată răspuns direct de la INSP:

14434918_1282226888468790_6875170569827609333_o.jpg

10) S-a profitat de reacția emoțională cauzată de cazul Gigină pentru a transforma o situație normală într-o armă împotriva celor care nu doresc ca statul să le vaccineze obligatoriu și mecanic copiii, neținând cont de sensibilitățile organismului fiecărui copil în parte?

Răspuns: Dar despre cei 3 copii decedați nu intrebi nimic? Un caz fără legătură dintr-un subiect fără legătură are cumva relevanță, dar copii morți nu te interesează? Cinic.

11) Este adevărat că legea vaccinărilor obligatorii s-a făcut cu dedicație pentru un mare concern farmaceutic, cu sediul într-un oraș al cărui nume rezonează cu al doilea prenume al premierului Cioloș?

Răspuns: ești conștient că procesul de aprobare a unei legi include 30 de zile de dezbatere publică? De ce nu ridici întrebarea după ce citești legea? De asemenea, de ce are importanță al doilea prenume al premierului? Doar așa ca fapt divers?

12) De ce nu se dorește salvarea Institutului Cantacuzino, pentru ca părinții și statul să aibă un control asupra modului de fabricare al vaccinurilor, astfel crescând încrederea acestora în produsele ce urmează a fi folosite asupra copiilor lor?

Răspuns: să zicem că de dorit se dorește, dar costă bani, banii sunt limitați iar Institutul Cantacuzino nu va mai fi niciodată vreun vârf în dezvoltarea de vaccinuri. Multe dintre tulpinile folosite la Cantacuzino pentru producția de vaccinuri erau de import. Nu e nimic în neregulă cu asta, dar să fim un pic realiști în loc să cerem exaltați chestiuni de care nu mai suntem capabili. Cantacuzino nu poate produce vaccinuri la nivelul de calitate cerut de standardele globale. Ca sa poată trebuie investite miliarde. Poate că ar găsi o piață, nu zic nu, dar nu avem suficienți specialiști gata să muncească acolo. E trist, dar asta e.

13) De ce tace Ministerul asupra faptului că zeci și sute de sate sunt lăsate fără niciun fel de îngrijire medicală, doctorii sub contract cu Casa Națională nederanjându-se să viziteze și comunitățile acestea?

Răspuns: e evident că doar umpli spațiul cu tot felul de idei. Nu se vorbește de decenii de faptul că ne pleacă medicii? Ce îți imaginezi, că vor pleca cei de la oraș care au totuși access la civilizație sau cei de la sate care își cară apa cu găleata? Unde au fost întrebările astea în ultimii 20 de ani?

Și astfel, încă un antivaccinist a primit răspunsuri la întrebările sale. Răspunsuri pe care le va ignora, distorsiona sau considera ”rizibile” pentru că degeaba pui întrebări dacă nu te-a învățat nimeni că trebuie să te oprești când ți se dă răspunsul.

Dacă sunteți curioși care e articolul original, e aici.

Dacă vreți să vă abonați la infografice pe domeniul sănătății, pagina Coaliției României Sănătoase e aici 

Orice alte întrebări de la oameni pregătiți să înțeleagă răspunsul, sunt binevenite.

 

O amintire de dinaintea vaccinării

Mi s-a propus să scriu un articol care să se numească ”Amintire despre vaccinare”.

Dar pentru mine și pentru generatia mea, vaccinarea nu este o amintire. E mai degrabă ceva despre care aflăm că s-a întâmplat doar dacă ne vedem fișa medicală. Altfel, trecem prin viata vaccinati, fără infecțiile prevenibile prin vaccin și în cazul unora de vârsta mea le refuzăm copiiilor noștri aceeași protecție.

Era însă o vreme când amintirile vagi despre vaccinare nu erau posibile. Când părinții se panicau tocmai pentru că nu exista un vaccin pentru boli de care se temeau. Când părinții chiar se temeau de boli și știau foarte bine ce înseamnă, nu erau speriați doar de febră și plâns.

Din acest timp avem mărturii și vreau să vă ofer câteva imagini și cuvinte din acele decenii de suferință și disperare dinainte de vaccinare:

Read more

Istoria mișcării antivaccin – 2 – Între greșeli și absurdități

Citeste aici Partea întâi din seria istoriei antivaccinismului

  • Una din problemele începuturilor vaccinării era sterilizarea utilitarelor
  • Ideea că o vaccinare ar fi suficientă pentru toata viața a apus din 1883
  • Antivaccinismul a fost îmbrățisat la începutul secolului XX de tot ce se numea medicină alternativă

Vaccinarea devenise o practică comună la finalul secolului al XIX-lea. Majoritatea populației globului accepta vaccinarea fără probleme încurajați de faptul că epidemiile de variolă, precum și gravitatea acestora scăzuseră dramatic.

În România, populația rurală obișnuită cu vraci și vindecători evita vaccinarea din motive absurde de genul: ”dacă se vaccinează iarna, frigul face rău” 1

În Anglia și Statele Unite ale Americii exista o parte a populației care se opunea vocal vaccinării, cu argumente variate. În Anglia, principala opoziție era mai degrabă politică decât științifică, publicul acceptând cu greutate impunerea vaccinării prin lege, iar conexiunile puternice cu SUA făcea distribuția ideilor relativ ușoară.

Read more

Vaccinat – Dragoste, frică și vaccinuri

Împreună cu colegii mei de la podcastul Sceptici în România, aceeiași cu care am format Societatea Raționalistă Română am muncit de câteva luni sa aducem un documentar senzațional despre vaccinare în România

Este subtitrat de noi și avem licență pentru a-l pune online pentru întreaga Românie.

Dacă mi-ați citit articolele despre vaccinare sau dacă v-a plăcut incursiunea în istoria mișcării antivaccin  acest documentar este mai echilibrat și mai documentat decât aș putea eu să fiu.

Nu se teme să ridice întrebări legitime, e uneori dificil de înghițit, dar este sincer și onest.

Distribuiți-l oricărui părinte, viitor părinte, medic, persoană care are întrebări despre vaccinuri.

Nici o persoană onestă nu poate spune că acest documentar nu este echilibrat.

ATENȚIE: Clipul nu poate fi urmărit din afara țării, datorită termenilor licenței. Puteți încerca soluții de deblocare a conținutului dar vă trebuie un server de proxy din România (stiu că exista un soft numit Cyberghost ce are servere locale).