În vârful epidemiei de rujeolă, după 30 de decese inutile și absurde e normal să ne întrebăm dacă vaccinurile chiar funcționează. După ce se vor rezolva și crizele de vaccin, vor avea încredere părinții să își vaccineze copii? Pot avea încredere în vaccinurile oferite de stat?
Notă: în România și în restul lumii s-a folosit inițial vaccin rujeolic monovalent, apoi s-a trecut la vaccin combinat precum ROR. Din acest motiv este menționată specific în grafice introducerea ROR.
Ca să înțelegem eficiența cunoscută a vaccinului e bine să vedem niste date istorice. Și nu doar de la noi ca nu suntem singuri pe lume.
Dar pentru a avea informația importantă în fața ochiilor iată numărul de cazuri de rujeolă din România 1960 până în 2016. Datele oficiale ale CNSCBT.
Suplimentar, iată datele de acoperire vaccinală din România în ultimii ani.
E foarte important ca în contextul epidemiei să înțelegem corect graficele. Cel cu numărul de cazuri se explică singur. După introducerea vaccinării, numărul de cazuri cade dramatic. Nu suficient însă, până nu se introduce doza 2, care crește eficiența vaccinării și scade și mai mult numărul de cazuri din epidemii. Din 2004 s-a introdus vaccinul trivalent ROR.
Graficul cu acoperirea vaccinală arată scăderea constantă a numărului celor vaccinați în fiecare an. Aceste scăderi nu sunt cauzate de lipsuri de vaccin. Trebuie mentionată o scădere dramatică în 2015 datorită variației dintre vârstele de vaccinare pentru doza 2 (s-a mutat vârsta de la 7 la 5 ani și în confuzia generată, mulți părinți au ezitat)
Sunt aceste grafice mincinoase? E normal să nu avem încredere în statul român, dar totuși, în privința vaccinării ar trebui să fie capabil să obțină produse rezonabile.
Sunt aceste vaccinuri eficiente? Să comparăm cu alte țări.
Anglia și Țara Galilor: Introducerea vaccinului în 1968 aduce o scădere dramatică a cazurilor (la fel ca în România).
Statele Unite: Numărul de cazuri de rujeolă scade dramatic la fel ca în România.
Dar desigur, cele două țări de mai sus au apă caldă și sunt țări moderne. Hai să comparăm cu țări sărace care nu aveau un sistem medical bine pus la punct. Au functionat vaccinurile și acolo?
Burkina Fasso: Da
Mali : Da
Togo : Oh da.
Concluzii:
Vaccinarea este eficientă în toate colțurile lumii. Nu veți găsi o țară în care numărul de cazuri de rujeolă să crească după introducerea vaccinării.
Vaccinarea salvează vieți. Există tabele alternative în care puteți găsi și numărul de decese prevenite (în special în țările sărace unde tratamentul era mai slab decât prevenția).
Sursele sunt indicate defectuos, fara link-uri sau cu linkuri catre site-uri cu sute de pagini. Pacat, chiar vroiam sa vad statistici credibile pentru tarile din lumea a 3a.
Eu știu ca sunt funcționale, le-am luat cu copy paste.
Surse se găsesc. Pagina OMS de exemplu.
Articolul acesta, ca si altele de pe Insula Indoielii sunt convingatoare, bine argumentate. M-am si abonat la postari noi. Felicitari pentru curajul si munca depusa!
Problema cu linkurile exista in sensul ca nu te duce la sursa direct ci la un website unde informatia exista undeva. Banuiesc ca ar fi mai convingator daca, de exemplu, in loc de “http://www.infectionlandscapes.org/” sa folosesti linkul la pagina cu graficul “http://www.infectionlandscapes.org/2011/08/measles-part-2-vaccine-and-control-of.html” Acesta este linkul la graficul pe care l-ai folosit dar probabil ca nu ar fi asa convingator ca linkul anterior “http://4.bp.blogspot.com/-HC9yV9oT8lg/TjgjdJLKJkI/AAAAAAAAH14/s6uxQFxVacg/s1600/Measles_US_1944-2007_inset.png”. Probabil ca este bine cand creezi linkul sa folosesti numele linkului asa cum este acum, al websiteului, dar sa schimbi adresa catre pagina folosita.